Resultac de avëi cris
Mët adum la plata "Lingaz+Plates+cunliedes" sön chësta wiki! Ciari ince ai resultac dla archirida.
ie la rujeneda nasciuda tla peninsula araba y che se à slargià ora te deplu variantes sëura l’Africa dl nord y l Uriënt. Plates cunliedes Alfabet arab... |
L lingaz o la rujeneda (gherdëina: rujeneda, badiot: lingaz, fascian: lenga) ie l mesun de comunicazion y representazion dl mond dla persones tres paroles... |
Lingac romanc (reindirizamënt da Lingaz romanz) I lingac romanc (singuler: lingaz romanz), nce tlamei lingac latins o lingac neolatins, ie derivazions dal latin antich, che se à mudà aldo dl substrat... |
Alfabet arab (sezion Plates cunliedes) L alfabet arab ie l sistem de scritura tl lingaz arabich. Alfabet... |
L rus ie na rujeneda slava prejënta dantaldut tla Federazion Russa, ma nce adurveda te pertes dla ex-Udssr. Alfabet zirilich Slav Rus at Ethnologue (21st... |
Furlan Informazion generela Stat Talia Lingaz uffiziel Talia (co che lingaz mëndër) ISO 639 ISO 639-1 ISO 639-2 ISO 639-3 fur... |
L cinesc (cinesc scemplificà: 汉语, cinesc tradiziunel: 漢語, pinyin: Hànyǔ o ënghe scemplificà y tradiziunel: 中文, pinyin: Zhōngwén) (gherdëina: cinesc o chinesc... |
Alfabet (categoria Lingaz) N alfabet iel sistem de sënies che dà esprescion scrita al lingaz. I alfabec plu utilisei tl mond ie: La scritura latina ie n sistem de scritura che ie... |
L latin (latīnum, [laˈtiːnʊ̃] o lingua latīna, [ˈlɪŋɡʷa laˈtiːna]) ie na rujeneda classica y chëla de la Roma antica y dl Imper Roman che se á mantenì... |
Scrit (sezion Plates cunliedes) basà sun l scrì, chël uel dì cun la articulazion tres sënies scric de n lingaz, una dla tecniches cultureles fundamenteles. N scrit ie metu adum da paroles... |
Carateri cinesc (sezion Plates cunliedes) leteralmënter: i carateri Han) ie logograms che ie stai svilupei per scrì l lingaz cinesc. I vën n pert nce adurvei cun modificazions te autra scritures dl... |
Etnografia (sezion Plates cunliedes) cultura populèra. Ciamps de la enrescida etnografica l studie di materièi dl lingaz, l folclor, la usanzes e la tradizions. Istitut Ladin Micurá de Rü Istitut... |
America dl Sud (sezion Plates cunliedes) Suriname rejonen coche lingua franca l "shranan tongo" y l olandëisc coche lingaz ofiziel. Tla Guiana vëniel enveze rujenà nglëisc, entan che tla Guiana franzëusa... |
Scritura (sezion Plates cunliedes) d’autra scritures.Tla scritures alfabetiches ie l scrit la rapresentazion dl lingaz rujenà cun sënies, i grafems, che formea i sistems de scritura liei al sistem... |
Ciastiei tla Ladinia (sezion Plates cunliedes) Medieve fova i Ladins obiec y nia subiec dl dërt y dla aministrazions. Plates sun i ciastiei dla Ladinia: Ciastel Colz a La Ila y l Gran Bracun Ciastel... |
Ladin gherdëina (categoria Lingaz ladin) L gherdëina ie l idiom ladin rujenà te Gherdëina. L ladin de Gherdëina adrova scialdi la vocal zentrela semidavierta nia turendeda. Chësta vën scrita cul... |
Rec (sezion Plates cunliedes) dal 5. secul d. C. inant na cultura conscidrabla. Sun la cultura y sun l lingaz di Rec ne savonse belau nia. Ai adorova l alfabet etrusch y se desferenziova... |
Linguistica ladina (sezion Plates cunliedes) einer deutsch-ladinischen Sprachlehre. Ël rujenova bele dl’ejistënza de n lingaz desfarënt da chël talian tla cin valedes entëur l Sela y l laurova ora regules... |
Jepele Frontull (sezion Plates cunliedes) de Catharina Frena dal Cianoré. Al é jü a scora a Bornech por imparé le lingaz todësch y da soné i orghi de dlijia. Al abitâ tla ciasa de so fre Willram... |
Tier (sezion Plates cunliedes) Formes animeles sciche la sponges, i corai y la anemones de mer ne vën tl lingaz da uni di nia cunsciderei coche tieres, scebën che i feje pert dl rëni animel... |