Risultâts de ricercje di
Cree la pagjine "Gjermanie+Popolazion" su cheste wiki! Viôt ancje i risultâts de ricercje.
La Gjermanie e je un stât de Europe centrâl che e je stade un dai fondadôrs de Union Europeane. Vuê al è al stât plui popolât e indi un dai plui impuartants... |
europeanis, sei de Gjermanie, sei dai aleâts. In dut, la vuere e contà cirche 50 milions di vitimis (il 2 par cent de popolazion mondiâl dal timp. Il... |
Baviere (categoria Gjermanie) Bayern)al e un dai 16 Stâts federâts de Gjermanie.Logade in tal sud dal Paîs,ai a une superficie di 70551 km² e une popolazion di 12 500 000 abitants e al e il... |
Baden-Württemberg (categoria Gjermanie) dai 16 Stâts federâts de Gjermanie. Locât te aree sud-occidentâl dal Paîs, al à une superficie di 35 751 km² e une popolazion di 10,6 milions di abitants... |
1919 a jerin part de Gjermanie. La capitâl e je Brussel. La Belgjiche e je un dai stâts che a àn la plui alte densitât di popolazion e al è une vore industrializât... |
Italie e Slovenie, a est cun Ongjarie e Slovachie e par finî a nord cun Gjermanie e Republiche Ceche. Ai timps dal Imperi Roman l'Austrie e jere part de... |
Grisons e Cjanton St. Gallen), a Bonât cun il Liechtenstein e a nord cun la Gjermanie (Baviere). Il Vorarlberg al à un grum di monts; la plui alte e je la Piz... |
todesc: Esch an der Alzette) a je la seconde citât dal Lussemburc. A ja une popolazion di 31.000 abitants e a je logade in te zone minerarie dal sud dal paîs... |
distret (dal latín medievâl districtus) e ven dal "marcâ un teritori o une popolazion" e e definis une forme di aministrazion locâl in plui cjamps. La motivazion... |
Assie (categoria Gjermanie) e je un dai 16 stâts federâts de Gjermanie. Il cjâf lûc al è la citât di Wiesbaden. La Assie si cjate te Gjermanie centri-ocidentâl. E confine a Nord-Ovest... |
Austrie, a sud cun la Stirie, a bonât cun il Salisburghês e tal nord cun la Gjermanie (Baviere) e cun la Republiche Ceche (Boemie meridionâl). La capitâl e... |
un stât de Europe ocidentâl che e confine cun Belgjiche, Lussemburc, Gjermanie, Svuizare, Italie, Monaco, Andore e Spagne. E je un dai membris fondatôrs... |
Ceche · Cipri · Cravuazie · Danimarcje · Estonie · Finlande · France · Gjermanie · Grecie · Irlande · Italie · Letonie · Lituanie · Lussemburc · Malte... |
Berlin (categoria Citâts de Gjermanie) capitâl de Gjermanie. E je une des trê citât-stât de federazion todescje. La citât e je logade su lis rivis dal flum Sprea, tal nord-est de Gjermanie; il sô... |
l'Ucraine a Est, cu la Slovachie e la Republiche Ceche a Sud e cu la Gjermanie a Ovest. Główny Urząd Statystyczny, dane za rok 2018, stan na 01.01.2018... |
80.000 km², cun plui di 10 milions di abitants. E confine cu la Polonie a Nord, cu la Slovachie a Est, cu l'Austrie a Sud e cu la Gjermanie a Ovest.... |
comandade da un granduche, elet in maniere ereditarie. Al confine a Est cu la Gjermanie, a Sud cun la France e a Ovest cu la Belgjiche. La monede dal Lussemburc... |
Citat extracircondarial di Weiden in der Oberpfalz (categoria Citâts de Gjermanie) si industrialize velocementri cun la produzion di veri e ceramichis.La popolazion a cresç fin a 10.000 abitants ,par poi risalì a 40.000 dopo la seconde... |
jentrade inte Union Europeane il 1 di Zenâr 1973. E confine a Sud cu la Gjermanie, e e je bagnade dal Mâr dal Nord e dal Mâr Baltic. E je il plui piçul... |
Ceche · Cipri · Cravuazie · Danimarcje · Estonie · Finlande · France · Gjermanie · Grecie · Irlande · Italie · Letonie · Lituanie · Lussemburc · Malte... |