Risultati di a ricerca di
Creà a pàgina "Asia+Da+veda" annantu à 'ssu situ. Vede ancu i risultati di ricerca truvati.
rialità unu (Auropa, Asia è Libia par intenda l'Africa), affirmendu dopu chì i Grechi pinsavani chì u tarmini Asia dirivessi da Esione, mentri i Lidi... |
Ghjira (sezzione Da veda dinò) Myoxidae. Hè longu da 15 à 20 cm. A coda hè longa 14 cm. Pesa da 100 à 250 grammi. A ghjira hè prisenti in Auropa è ancu in Asia cintrali.Si scontra... |
Anatulia (sezzione Da veda dinò) Anatolia) (in turcu Anadolu dirivendu da u grecu: ἀνατολή: sorghja di u soli), dinuminata da i Rumani è da i Grechi Asia Minori, hè una rigioni giugrafica... |
Lingua francese (categoria Da curreghje) Numarose opere litterarie recanu traccia di 'ssu "primatu" in parte perdutu: si veda, á esempiu, l'Histoisce de ma vie di Ghjacomu Casanova, autore venezianu... |
Fiori di spusedda (sezzione Da veda dinò) Papaveraceae. Hè una pianta chì hè cumuna in Auropa, in Asia è in America di u Nordu. Si trova da u liturali sin'à l'altezza di 1700 metri. U fiori di spusedda... |
Cignali (sezzione Da veda dinò) l'ochji sò più longhi è sò chjamati i sanni. Hè raru di veda u cignali di ghjornu, chì ùn esci da a i rimmissi cà à l'abrugata è di notti. Ci vedi pocu... |
Piobu (genaru) (sezzione Da veda dinò) grandidentata Populus adenopoda : in Asia di l'Estu. Populus sieboldii : in Asia di l'Estu. Populus alba : l'Albaru o Piobu biancu. Da u Sudu di l'Auropa à l'Asia... |
Falcinedda (sezzione Da veda dinò) pianta chì faci partita di u gennaru Vicia (Fabaceae). Si trova in Africa, in Asia è in Auropa. Parechji sinonimi di Vicia dasycarpa sò: Viccia villosa varia... |
Trizina (sezzione Da veda dinò) chì faci partita di a famiglia di i Muscicapidae. Sì trova in Auropa, in Asia è in Nordafrica. Esistini parechji sottuspezii di Turdus viscivorus: Turdus... |
Chjaccula (sezzione Da veda dinò) femina, un ci hè micca dismurfisimu sissuali. A chjaccula vivi in Auropa, in Asia è in Africa di u Nordu. A chjaccula pò campà sin'à 16 anni. Hè un aceddu... |
Rundonu cumunu (sezzione Da veda dinò) numarosi in i zoni ricchi in insetti, com'è i zoni umiti. Ùn hè micca raru di veda sinu à 2000 rundona nutriscia si in i ghjarguli, i lavi è di i delti padulosi... |
Uceanu Indianu (sezzione Da veda) hè u terzu. L'impurtanza di l'uceanu Indianu com'è strada di transitu trà Asia è Africa l'hà resu sediu di numarosi cunflitti, à causa di a so grandezza... |
America meridiunale (sezzione Da veda dinò) l'emisferu sittintriunali. Hè cuttighjata à punenti da l'uceanu Pacificu è à u nordu è à livanti da l'uceanu Atlanticu. L'America Subrana è u mari di i... |
chì sò auropei, quisti ultimi si trovani in Asia. U Mari Neru ricevi circa 350 km3 l'annu d'acqui dolci da parti di i grandi fiuma auropei sopra citati... |
Cardalina (sezzione Da veda dinò) dinò in tuttu l'ariali di u Mari Tarraniu, in u Mediu Urienti ma dinò in Asia. A cardalina hè ancu stata introdutta in parechji paesi, com'è l'Australia... |
Puppusgiula (sezzione Da veda dinò) di ragni. A puppusgiula è diffusa in l'Auropa centru-meridiunali sana, in Asia è in Africa sittintriunali. Migra versu i tropichi in inguirnata. I sottuspezii... |
Cuccu (sezzione Da veda dinò) Auropa versu a fini di marzu. D'inguernu, si stà in Africa o in Asia. U nomu cuccu veni da u cantu di 'ssu aceddu. U cuccu magna bruga è mignocula. A femina... |
Ferdinando Magellanu (sezzione Da veda dinò) à u sirviziu di a curona spagnola. Fù u prima à parta da l'Auropa versu Punenti direttu in Asia è u prima auropeu à navigà in l'Uceanu Pacificu. A storia... |
Teseiu (sezzione Da veda dinò) Etra stessa. U rè, postu ch'è imbriacatu da u babbu di Etra, si unì incù a donna annantu à l'isula di Samu, in Asia Minori. Quista virsioni di u mitu sembra... |
Rundonu pettibiancu (sezzione Da veda dinò) modu rigulari in una grandi parti di u sudu di l'Auropa, à Salford è in Asia. A spezia pari essa statu mori più sparta mentri l'ultimu periudu ghjaciariu... |