Risultati di a ricerca di
Creà a pàgina "Aostu+Noti" annantu à 'ssu situ. Vede ancu i risultati di ricerca truvati.
Aostu, austu ò agostu, hè l'uttesimu mesi di l'annata è di u calindariu grigurianu. U mesi d'aostu hè mintuvatu in uni pochi di pruverbii corsi. Par asempiu:... |
Carulu Giovoni (sezzione Noti) Carulu Giovoni era un autori corsu. Carulu Giovoni nascì in Zonza u 5 aostu 1879. A so famiglia era urighjinaria d'Azilonu. A so zitiddina si passò in... |
Inquinamentu da fogni è industrii in u mari Balticu è mari di u Nordu. Giugrafia - noti Punti critichi sò u Strettu di Gibilterra è l'accessu à u Canali di Panamá... |
Napulione Buonaparte (natu Napoleone, in Aiacciu, 15 aostu 1769 - mortu in l'isula di Sant'Elena, 5 maghju 1821) hè statu un puliticanti è militaru francesu... |
Glyceria notata (sezzione Noti) è 10 mm di lunghezza. I fiora sò ermafruditi è fiuriscini da ghjugnu à aostu. Glyceria notata hè una spezia indigena d'Auropa, d'Asia è d'Africa subrana... |
Calamagrostis epigejos (sezzione Noti) dritti è portani spighi di fiora brunicci, chì appariscini da ghjugnu à aostu. Calamagrostis epigejos hè una spezia largamenti sparta in Auropa, in Asia... |
I mesi di l'annu Ghjennaghju - Ferraghju - Marzu - Aprile - Maghju - Ghjugnu - Lugliu - Aostu - Settembre - Uttobre - Nuvembre - Dicembre... |
Sambucus ebulus (sezzione Noti) ripraduci par u più par via di graneddi. A fiuritura hà locu da ghjugnu à aostu, attirendu numarosi insetti inamacatori. I baghi maturani à a fini di l'istati... |
Gagea fragifera (sezzione Noti) l'unu avendu a forma di un spata. A pianta hè dissiccata da u mesi di aostu è solu u bulbu sussisti. Ni emana un spichju par assicurà a multiplicazioni... |
di mitologia e antichità classiche, 15ª ed., Milano, Arnoldo Mondadori [aostu 1924], lugliu 1940. Paulu Matteiu di la Fuata (1993, 2006), Poesie Giocose... |
Fiori di spusedda (sezzione Noti) una pianta à fiuritura estiva. I so fiora, chì appariscini da maghju à aostu, sò sulitarii è misurani à l'incirca 5 centimi di diamitru. Sò cumposti... |
Brachypodium retusum (sezzione Noti) di lunghezza. I fiora sò ermafruditi è a fiuritura hà locu trà ghjugnu è aostu. Brachypodium retusum hè una spezia endemica di l'Auropa, prisenti in a... |
Catapodium marinum (sezzione Noti) 2 è 5 mm di lunghezza. I fiora sò ermafruditi è fiuriscini di ghjugnu à aostu. Catapodium marinum hè una spezia endemica di i costi di l'Atlanticu è di... |
Alopecurus aequalis (sezzione Noti) 3 è 6 mm di lunghezza. I fiora sò ermafruditi è fiuriscini da maghju à aostu. Alopecurus aequalis hè urighjinaria d'Auropa è d'Asia timparata. Hè prisenti... |
Brachypodium sylvaticum (sezzione Noti) è 10 mm di lunghezza. I fiora sò ermafruditi è fiuriscini da ghjugnu à aostu. Brachypodium sylvaticum hè una spezia cumuna in Auropa, in Asia è in Africa... |
Gaudinia fragilis (sezzione Noti) L'infiuriscenzi sò spighi di fiora verdi o viuletti, chì appariscini da ghjugnu à aostu. Gaudinia fragilis hè una spezia urighjinaria d'Auropa, d'Asia è d'Africa... |
sviluppati, di culori viulinu, turchinu o malvu. U piumbonu fiurisci da maghju à aostu. I fiora ani un caliciu longu circa un mezu millimitru o appena di più.... |
Thymus herba-barona (sezzione Noti) verdi scuru è a so lunghezza hè 4-10 mm. L'arba barona fiurisci da maghju à aostu. I fiori sò rusulini. L'arba barona corsa hè una pianta endemica di a Corsica... |
Catapodium rigidum (sezzione Noti) 2 è 5 mm di lunghezza. I fiora sò ermafruditi è fiuriscini da ghjugnu à aostu. Catapodium rigidum hè una spezia urighjinaria d'Auropa è d'Asia uccidentali... |
Pilosella piloselloides (sezzione Noti) graneddi, chì sò spargugliati da u ventu. A fiuritura hà locu da maghju à aostu, è i fiora sò visitati da numarosi insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli... |