A | B | C | D | Dd | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | Q | R | S | T | U | V | Z |
a | b | c | d | dd | e | f | g | h | i | j | l | m | n | o | p | q | r | s | t | u | v | z |
A | À | Â | B | C | D | ḌḌ | E | È | Ê | F | G | H | Ḥ | I | Ì | Î | Ï | J | L | M | N | O | Ò | Ô | P | Q | R | S | T | U | Ù | Û | Ü | V | Z | Ẓ |
a | à | â | b | c | d | ḍḍ | e | è | ê | f | g | h | ḥ | i | ì | î | ï | j | l | m | n | o | ò | ô | p | q | r | s | t | u | ù | û | ü | v | z | ẓ |
Li lettiri cu l'accentu circunflessu (â, ê, etc) nun hanu diffirenzi di pronunzia (l'accentu circunflessu servi a innicari (a lu litturi) ca la palora hà statu cuntratta, ppi asèmpiu: lu cavaḍḍu è ntâ stalla mmèci di lu cavaḍḍu è nti la stalla).La "è" sula è pronunziata "ié". Li lettiri câ dièrisi (ï, ü) sirvinu a separari li vucali ni nu dittongu (pi asèmpiu sbrïugnatu).La ḥ ìnnica l'aspirazioni di la H. La ḍ è ppi distinguiri diversi paroli cumu gaḍḍu (ca si pronunzia "gadd[r]u"), iḍḍi (ca si pronunzia a metati tra "iddi" e "iddri") etc. La ẓ è pi distinguiri la z surda (cumu ni la parola azioni) da chidda sonora (cumu ni la parola ingarẓari).
Li lettiri ḍ, ḥ e ẓ nun su ubbrigatori a scriviri, ma su ùtili pi fari capiri la pronunzia.
Ntô sicilianu cci sunnu assai palori c'accuminzanu chî cunzunanti duppricati, ma chiddi ca si scrìvinu di sòlitu sunnu:
cci | nni | cchiù | dda | ddi | ddu | ssa | ssi | ssu | ccà | ddòcu | ddà |
S'attròvanu puru ddi palori ca pirderu la vucali, lassannu cunzunanti duppricati ô princìpiu di na palora, p'asèmpiu: mmeci; mmernu; nnuccenti; mmàggini; llustrari; ecc.
Ditirminativi:
lu | la | li | (l') | cu l'elisioni di la l, addivèntanu: |
u | a | i | (l') | (nnâ lingua parrata) |
Nditirminativi:
un o nu | nu | na | (n') | na pocu di |
un cavaḍḍu | nu zìu/nu scantu | na fìmmina | n’abbitùdini | na pocu di libbra |
Unu (masculinu) e una (fimmininu), sunnu usati comu nùmmari cardinali e no comu artìculi.
S'havi a nutari ca ntô sicilianu nun esisti na forma unica chi traduci l'italianu "dei". Na forma assai usata è na pocu di. Quannu si voli essiri cchiù pricisi, dici na para di, na trîna di, na quattrina di, na cinchina di, na sîna di, na sittina di na uttina di chi si putissi tradurri rispittivamenti cu "un paio di", "circa tre..." o "circa quattro", "circa 5", "circa 6", "circa 7", "circa 8". Ma ognuna di sti formi citati nun pò essiri cunsidirata comu articulu nditirmintativu plurali, pirchì si cumponi di n'articulu nditirminativu singulari ("na"), nu sustantivu ("para, trîna, quattrina, ecc.") e na pripusizzioni semprici ("di").
a | cu | n | di | tra | pi | nna | nni | nta | ntra | senza | ncapu | sutta |
Sti pripusizzioni si ponnu usari videmma cu l'artìculi ditirminativi:
Pripusizzioni: | + Artìculu: lu = | + Artìculu: la = | + Artìculu: li = | + Artìculu: un = |
---|---|---|---|---|
a | ô | â | ê | ôn |
cu | cû / cô | câ | chî / chê | c'un |
di | dû / dô | dâ | dî / dê | d'un |
pi | pû / pô | pâ | pî / pê | p'un |
nna / nni | nnô / nnû | nnâ | nnê / nnî | nn'un |
nta / nti | ntô / ntû | ntâ | ntê / ntî | nt'un |
ntra | ntrô | ntrâ | ntrê | ntr'un |
Di locu:
sutta | supra | ccà | ddà | unni | ntunnu | dintra | fora | avanti | vicinu | arrassu | agghiri | allatu |
Di tempu:
doppu | ora | ajeri | òi | dumani | quannu | mai | mentri | nzinu |
Di quantitati:
bastanti | picca | assai | menu | cchiù | tantu |
Di manera:
comu | bonu | accussì | ammàtula | ammucciuni | divirsamenti |
Àutri avverbi:
siccomu | dunca | macari | avanti | prìmisi | mmenzu | mmeci |
e | puru | sparti | pirò | mancu | ancora | videmma | ma | pirchì | sippuru | mmeci |
L'apòstrufu è nu signu gràficu ca si usa quannu si ncòntranu dui vucali. Nna lu casu di eliminazzioni naturali di na vucali chi si trova a princìpiu di parola, nun è nicissariu usari l'apòstrufu, pirchì, secunnu Giorgiu Piccittu anchi senza l'apòstrufu la parola si capisci lu stissu e livannu l'apòstrufu, quannu si pò, si elìminanu tutti sti signali nni la lingua scritta. Pi la stissa raggiuni, sempri secunnu Piccittu, l'apòstrofu nun s'havi mai a usari mancu nni la cuntrazzioni di l'artìculu nditirminativu pirchì lu senzu è chiaru:
na nu
Nni li palori ca accumìnzanu cu i, unni la palora perdi la i, comu dìssimu antura, l'apòstrofu nun si usa pi mustrari la pèrdita di la vucali:
mpurtanti; nnuccenti; nzignanti; ntattu; ntisu; mparari.
Ergu putemu diri ca l'artìculi
la, lu, li e li prunomi la, lu, li, pìgghianu l'apòstrufu comu puru l'aggittivi dimustrativi ddu, dda, ddi, stu, sta, sti, ssa, ssu, ssi. Li prunomi pirsunali ti, nni, vi, e lu riflissivu si e cci ponnu puru pigghiari l'apòstrufu. Si cci si ncontra cu la a, o, u l'apòstrufu nun lu pigghia.
Àutri frasi unni l'apòstrufu si pò usari sunnu:
Lu verbu è la parti principali dû discursu. Lu verbu dici soccu si fa, comu si fa, quantu si nni fa, comu si senti, chi penza e via e via di sècutu. Li verbi ponnu èssiri: rigulari, irrigulari, tranzitivi, ntranzitivi, riflissivi, difittivi, sirvili. Appoi ntô sicilianu cc'è sulu nu verbu ausiliari: lu verbu aviri.
Jorna:
Misi:
Siti unni putiti attruvari beddi asempî dû sicilianu standard:
This article uses material from the Wikipedia Sicilianu article Wiki:Grammàtica, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Stu cuntinutu è dispunìbbili sutta â CC BY-SA 4.0 quannu nun veni spicificatu diversamenti. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Sicilianu (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.