Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wiki Sicilianu. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi. |
La Calabbria (o Calavria) ca prima fu culunizzata di li greci è na zona di l'Europa miridiunali ca s'attrova nta la parti cchiù miridiunali di lu stivali talianu. È propiu la punta di lu stivali talianu. Fici parti di la Magna Grecia comu la Sicilia e lu Salentu.Ntâ Calabbria sittintriunali attruvamu parrati di tipu napulitanu e ntâ Calabbria centru-miridiunali attruvamu parrati dâ stissa famigghia dû sicilianu. La Calabbria è famusa pi li sò paisaggi suggistivi. È nota macari pi la sò cultura ùnica c'ammisca elementi greci, àrabbi, arbanisi, e spagnoli.
.
Gli Enotri su na popolazione antica i l'Italia preromana stanziatu, ntuarnu aru XV secolo a.C., tra nu territoriu di notevuli dimensioni, ca i chissi piglia u nume, Enotria (d'u nomi di Enotro figliu di Licaone), comprendenti li attuali Campania meridionali, parti da Basilicata e da Calabbria. Dionigi di Alicarnasso dici chà gli Enotri, su i cchiù antichi colonizzatori provenienti da Grecia
Gli Itali fudaru nu populu, chi si stanziu tro territorio di Riggiu Calabria e Catanzaru, fu unu di tri rami in cui si distinseru gli Enotri
Atri legendi vonnu cha Ausono era u fighù di Italu, u re di l'Enotri
Gli Ausoni eranu stanziati tra Calabbria già intorno al XVI secolu a.C.
I Morgeti facianu parti di u gruppu di cosiddetti genti "italichi" chi tro XV secolo a.C., occupparu li ari da Calabbria ionica e Tirrenica. Si tratta di unu di tri rami in cui si distinsiru gli Enotri (Itali, Siculi e Morgeti tutti caratterizzati di na lingua comuni l'Osco).
Catini muntagnusi: Pollinu - Sila - Asprumunti
Ciùmira, lachi e mari: Ciumi Abbatimarcu - Ciumi Amatu - Ciumi Angitola - Ciumi Busentu - Ciumi Chalamu - Ciumi Corati - Ciumi Crati - Ciumi Esaru - Ciumi Esaru di Cutroni - Ciumi Lao - Ciumi Muconi - Ciumi Netu - Ciumi Savutu - Lacu Ampollinu - Lacu Angitola - Lacu Arvu - Lacu Cecita - Lacu Costantinu - Lacu La Vota - Lacu Rumia - Golfu di Sibbari - Golfu di Gioia Tàuru - Golfu di Sant'Eufemia - Golfu di Schidaci - Mari Joniu - Mari Tirrenu - Strittu di Missina
Ìsuli minuri: Ìsula di Dinu - Ìsula di Cirella
Àutri nfurmazzioni: Pisci spata - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] -
Riservi naturali: Parcu Nazziunali de la Sila - Parcu Nazziunali de l'Asprumunti - Parcu Nazziunali de lu Pollinu
Pruvinci: Pruvincia di Catanzaru - Pruvincia di Cutroni - Pruvincia di Cusenza - Pruvincia di Riggiu Calabbria - Pruvincia di Vibbu Valenzia
Cumuna:
Stòria: Storia dâ Calàbbria - Magna Grecia - Antica Roma - Ducatu di Calabbria - Storia amministrativa dâ Calabbria
Pòpuli: Aschenazi - Îtali - Ausoni - Enotri - Bruzzi - Nurmanni - Bizzantini -
Reghi Anassila - Ruggeru II di Sicilia (nasciutu a Militu)
Duchi Rubbertu lu Guiscardu - Ruggeru Borsa
Citatini illustri : Riggini cèlibbri
Avvinimenti: (battagghi, paci, guerri, opirazzioni militari)
Cummattimentu di Seminara - Spidizzioni dî Milli - Guerri pùnichi - Cummattimentu dâ Sagra -
Mediuevu: Tirraggiu
Mafia: 'Ndrangheta -
Lingui: Calabbrisi - Grecu - Grecu-càlabbru - Arvanisi (Arbëreshë) -
Littiratura: Littiratura calabbrisa - Autura: Ibico [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] -
Tiatru: [[]] - [[]] - [[]]-
Cìnima: [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - Cìnima ntâ Calabbria - Riggisti - Attura
Mùsica: Tarantelli - Micu u pùlici - Otellu Prufazziu - [[]] -
Pitturi e sculturi: Mattia Preti - Mimmu Rotella - [[]] - [[]] - [[]] - àutri pitturi nta la Calabbria
Univirsitati: Univirsità di la Calabbria (Cusenza), Univirsità dâ Magna Græcia (Catanzaru), Univirsità Mediterranea (Riggiu Calabbria)
Agricultura: [[]] - Cirò (Vinu) - [[]] Bergamotto [[]] (Frummaggiu)
Mprisi e azzienni famusi: [[]] - [[]] - [[]] -
Giurnali Gazzetta dô Sud - [[]] - [[]]
Televisioni [[]] -
Trasporti: Ariuportu di Sant'Eufemia (Lamezia Terme) - Ariuportu Sant'Anna di Crutoni - Ariuportu dû Strittu Titu Minniti (Riggiu di Calabbria) - Viadottu Bisantis (Catanzaru) - Ponti, Ferruvìi, metropulitana Autostrati calabbrisi - Ponti di Missina
Patrimoniu di l'umanitati: [[]] (1997) - [[]] et [[]] (1997) - [[]] (2000) - [[]] (2002) - [[]] (2002) - [[]] (2002) -
Archioluggìa: Bronzi di Riaci - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] -
Citati: [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] -
Edifici: [[]] - Palazzi, Domi, Tiatri, Basìlichi, Casteddi [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] -
Funtani:
[[]]
Cresi: Diòcisi -
Sport: Circùiti automubbilìstici - Riggina (squatra di Riggiu Calabbria)
Cucina: Pignulata - Morzeddhu (Catanzaru) - Cupeta (Montipauni)- 'Nduja (Spilinga)- Suppressata calabbrisi DOP - [[]] - [[]]
Tradizzioni: pi - [[]] - Festi, Spittàculi
Àutri: Calabbrisi cèlibbri
Pi nziriri un banner di lu Purtali:Calabbria, scriviti lu còdici ccà sutta:
{{Purtali:Calabbria}}
Pi nziriri nu banner di abbozzu supra la Calabbria, scriviti lu còdici siquenti:
{{Abbozzu:Calabbria}}
Pi nziriri un banner di "Appellu a 'i calabrise", scriviti lu còdici ccà sutta:
{{Appellu a 'i calabrise}}
This article uses material from the Wikipedia Sicilianu article Purtali:Calabbria, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Stu cuntinutu è dispunìbbili sutta â CC BY-SA 4.0 quannu nun veni spicificatu diversamenti. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Sicilianu (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.