calabbria

abbiccidariu Stu purtàli è scrittu 'n sicilianu standard, si stai circannu lu purtali scrittu n calabbrisi di Parmi (RC), vidi Calabbria.

calabbria

Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wiki Sicilianu. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi.

calabbria

La Calabbria (o Calavria) ca prima fu culunizzata di li greci è na zona di l'Europa miridiunali ca s'attrova nta la parti cchiù miridiunali di lu stivali talianu. È propiu la punta di lu stivali talianu. Fici parti di la Magna Grecia comu la Sicilia e lu Salentu.Ntâ Calabbria sittintriunali attruvamu parrati di tipu napulitanu e ntâ Calabbria centru-miridiunali attruvamu parrati dâ stissa famigghia dû sicilianu. La Calabbria è famusa pi li sò paisaggi suggistivi. È nota macari pi la sò cultura ùnica c'ammisca elementi greci, àrabbi, arbanisi, e spagnoli.


.

abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n calabrisi di Cusenza (CS), vidi '.

calabbria
L'Italia secondu i Greci, corrispundi all'attuali Calabbria (i Morgeti e Altanum)

Gli Enotri su na popolazione antica i l'Italia preromana stanziatu, ntuarnu aru XV secolo a.C., tra nu territoriu di notevuli dimensioni, ca i chissi piglia u nume, Enotria (d'u nomi di Enotro figliu di Licaone), comprendenti li attuali Campania meridionali, parti da Basilicata e da Calabbria. Dionigi di Alicarnasso dici chà gli Enotri, su i cchiù antichi colonizzatori provenienti da Grecia

Gli Itali fudaru nu populu, chi si stanziu tro territorio di Riggiu Calabria e Catanzaru, fu unu di tri rami in cui si distinseru gli Enotri

Atri legendi vonnu cha Ausono era u fighù di Italu, u re di l'Enotri

Gli Ausoni eranu stanziati tra Calabbria già intorno al XVI secolu a.C.

I Morgeti facianu parti di u gruppu di cosiddetti genti "italichi" chi tro XV secolo a.C., occupparu li ari da Calabbria ionica e Tirrenica. Si tratta di unu di tri rami in cui si distinsiru gli Enotri (Itali, Siculi e Morgeti tutti caratterizzati di na lingua comuni l'Osco).

cancia ]

Giografìa

Catini muntagnusi: Pollinu - Sila - Asprumunti

Ciùmira, lachi e mari: Ciumi Abbatimarcu - Ciumi Amatu - Ciumi Angitola - Ciumi Busentu - Ciumi Chalamu - Ciumi Corati - Ciumi Crati - Ciumi Esaru - Ciumi Esaru di Cutroni - Ciumi Lao - Ciumi Muconi - Ciumi Netu - Ciumi Savutu - Lacu Ampollinu - Lacu Angitola - Lacu Arvu - Lacu Cecita - Lacu Costantinu - Lacu La Vota - Lacu Rumia - Golfu di Sibbari - Golfu di Gioia Tàuru - Golfu di Sant'Eufemia - Golfu di Schidaci - Mari Joniu - Mari Tirrenu - Strittu di Missina

Ìsuli minuri: Ìsula di Dinu - Ìsula di Cirella

Àutri nfurmazzioni: Pisci spata - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] -

Riservi naturali: Parcu Nazziunali de la Sila - Parcu Nazziunali de l'Asprumunti - Parcu Nazziunali de lu Pollinu

cancia ]

Pruvinci

Pruvinci: Pruvincia di Catanzaru - Pruvincia di Cutroni - Pruvincia di Cusenza - Pruvincia di Riggiu Calabbria - Pruvincia di Vibbu Valenzia

Cumuna:

cancia ]

Storia

Stòria: Storia dâ Calàbbria - Magna Grecia - Antica Roma - Ducatu di Calabbria - Storia amministrativa dâ Calabbria

Pòpuli: Aschenazi - Îtali - Ausoni - Enotri - Bruzzi - Nurmanni - Bizzantini -

Reghi Anassila - Ruggeru II di Sicilia (nasciutu a Militu)

Duchi Rubbertu lu Guiscardu - Ruggeru Borsa

Citatini illustri : Riggini cèlibbri

Avvinimenti: (battagghi, paci, guerri, opirazzioni militari)

Cummattimentu di Seminara - Spidizzioni dî Milli - Guerri pùnichi - Cummattimentu dâ Sagra -

Mediuevu: Tirraggiu

Mafia: 'Ndrangheta -

cancia ]

Cultura

Lingui: Calabbrisi - Grecu - Grecu-càlabbru - Arvanisi (Arbëreshë) -

Littiratura: Littiratura calabbrisa - Autura: Ibico [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] -

Tiatru: [[]] - [[]] - [[]]-

Cìnima: [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - Cìnima ntâ Calabbria - Riggisti - Attura

Mùsica: Tarantelli - Micu u pùlici - Otellu Prufazziu - [[]] -

Pitturi e sculturi: Mattia Preti - Mimmu Rotella - [[]] - [[]] - [[]] - àutri pitturi nta la Calabbria

Univirsitati: Univirsità di la Calabbria (Cusenza), Univirsità dâ Magna Græcia (Catanzaru), Univirsità Mediterranea (Riggiu Calabbria)

cancia ]

Econumìa

Agricultura: [[]] - Cirò (Vinu) - [[]] Bergamotto [[]] (Frummaggiu)

Mprisi e azzienni famusi: [[]] - [[]] - [[]] -

Giurnali Gazzetta dô Sud - [[]] - [[]]

Televisioni [[]] -

Trasporti: Ariuportu di Sant'Eufemia (Lamezia Terme) - Ariuportu Sant'Anna di Crutoni - Ariuportu dû Strittu Titu Minniti (Riggiu di Calabbria) - Viadottu Bisantis (Catanzaru) - Ponti, Ferruvìi, metropulitana Autostrati calabbrisi - Ponti di Missina

cancia ]

Monumenta

Patrimoniu di l'umanitati: [[]] (1997) - [[]] et [[]] (1997) - [[]] (2000) - [[]] (2002) - [[]] (2002) - [[]] (2002) -

Archioluggìa: Bronzi di Riaci - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] -

Citati: [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] -

Edifici: [[]] - Palazzi, Domi, Tiatri, Basìlichi, Casteddi [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] - [[]] -

Funtani:

[[]]

cancia ]

Àutri nfurmazzioni

Cresi: Diòcisi -

Sport: Circùiti automubbilìstici - Riggina (squatra di Riggiu Calabbria)

Cucina: Pignulata - Morzeddhu (Catanzaru) - Cupeta (Montipauni)- 'Nduja (Spilinga)- Suppressata calabbrisi DOP - [[]] - [[]]

Tradizzioni: pi - [[]] - Festi, Spittàculi

Àutri: Calabbrisi cèlibbri

cancia ]

Strumenta

Pi nziriri un banner di lu Purtali:Calabbria, scriviti lu còdici ccà sutta:

{{Purtali:Calabbria}}

Pi nziriri nu banner di abbozzu supra la Calabbria, scriviti lu còdici siquenti:

{{Abbozzu:Calabbria}}

Pi nziriri un banner di "Appellu a 'i calabrise", scriviti lu còdici ccà sutta:

{{Appellu a 'i calabrise}}
cancia ]

Icône portail

Template:Cumpunenti purtali/param manquant

Tags:

🔥 Trending searches on Wiki Sicilianu:

Massachusetts5 di austuFicuChrissy CostanzaFìmminaAcquaWorld Wide WebFootball Club Internazionale MilanoLingua SicilianaDialettu riggitanu/Calabbrisi-Parmi6 di austuCulturaCrapa840Liunardu da VinciCèsari AugustuPeter SellersPalamitaBarbadosNiluNùmmuru.pe1989Template10 di jinnaruCucuzza baffaSan PietruburguSaraciniVolgaSan Giorgiu (santu)Licentia populandi8 di marzuGèniri (bioluggìa)Abydosaurus mcintoshi1128Coppa delle Coppe19 di marzuAmuriAlissandru Volta27 di nuvèmmiruPoliteismuFirdinannu I di AragonaNagib Mahfuz1927CeluGiorgiu VI dû Regnu UnituAnime salveGrammàticaCapiddiLetizzia BattagliaMosca (Russia)BrendolaLNglaterraScurataHouston Chronicle1216.dzHong KongGinziGiurdania.brLunaBovezzoCirinu1961Elisabetta II dû Regnu UnituCantuneraZimmuLima9 di apriliChilòmitru1037Francu TrincaliPesti🡆 More