Madrid

Madrid jè 'a capitale d'a Spagne, e capeluèche d'a omonime provinge.

Madrid Disambiguazzione – Ce ste cirche otre pajèsere cu 'u stesse nome, 'ndruche Madrid (disambigua).

Le abitande sonde chiamate madrilene (madrileños jndr'ô spagnole).

Madrid
Capitale
(ES) Madrid
Madrid – Stemme
Madrid – Bandiera
(dettaglie)
Madrid – Veduta
Madrid – Veduta
Viste panorameche de Madrid
Localizzazione
StateSpagne Spagne
Comunitate autonomaMadrid Madrid
ProvingeNon presente
Amministrazione
AlcaldeJosé Luis Martínez-Almeida (PP) da 'u 15/06/2019
Territorie
Coordinate40°30′00″N 3°40′24″W / 40.499999°N 3.673333°W40.499999; -3.673333 (Madrid)
Altitudine667 m s.l.m.
Superficie604,3 km²
Crestiàne3 223 334 (2019)
Denzetà5 334 ab./km²
Comuni 'nzeccateAlcobendas, Alcorcón, Colmenar Viejo, Coslada, Getafe, Hoyo de Manzanares, Leganés, Majadahonda, Paracuellos de Jarama, Pozuelo de Alarcón, Rivas-Vaciamadrid, Las Rozas de Madrid, San Fernando de Henares, San Sebastián de los Reyes, Torrelodones, Tres Cantos
Otre 'mbormaziune
Lènghespagnole
Cod. postale28001–28081
Prefisse91
Fuse orarieUTC+1
Codece INE28079
TargheM
Nome javetandemadrileni (madrileños)
PatroneIsidoro l'Agricoltore, Virgen de la Almudena
Cartografije
Mappe de localizzazione: Spagne
Madrid
Madrid
Madrid – Mappa
Madrid – Mappa
Site istituzionale

Jè pure 'u comune cchiù populose d'u Paise, 'u terzo de l'Aunione europee, dope Londre e Berline.

Se iacchie jndre l'altipiane d'a Meseta, jè une de le capitale cchiù ierte d'Europe, truvannose a 667 metre de altitudine (sule Andorra la Vella, capitale d'Andorra se iacchie cchiù ierte, a 1.070 m d'altitudine).

Populazzione

Evoluzione 1897 - 2004
Anne Totale
comune
Totale
provinge
Percenduale
(%)
1897 542.739 730.807 74,27
1900 575.674 773.011 74,47
1910 614.322 831.254 73,90
1920 823.711 1.048.908 78,53
1930 1.041.767 1.290.445 80,73
1940 1.322.835 1.574.134 84,04
1950 1.553.338 1.823.418 85,19
1960 2.177.123 2.510.217 86,73
1965 2.793.510 3.278.068 85,22
1970 3.120.941 3.761.348 82,97
1975 3.228.057 4.319.904 74,73
1981 3.158.818 4.686.895 67,40
1986 3.058.812 4.780.572 63,98
1991 3.010.492 4.647.555 64,78
1996 2.866.850 5.022.289 57,08
2001 2.938.723 5.423.384 54,19
2004 3.099.834 5.804.829 53,40
2007 3.232.463 6.043.031 56,90
Madrid 
Populazzione de Madrid (1900-2005)

'A populazzione de Madrid have subbite 'nu granne aumende da quanne 'a cetate jè devendate capitale d'a Spagne. Quiste aumende jè state particolarmende segnefecative durande 'u XX sèchele, causate d'a granna quantità de immigrate, sie naziunale ca estere, ca se sonde spannute jndr'à cetate.

A partire da le anne settande, 'a cetate de Madrid have iniziate a perde populazzione, 'nu fatte ca s'è 'nvertite a l'inizie d'u XXI sèchele grazzie a 'u forte aumende de l'immigraziune. Seconne l'Istitute de statisteche spagnole jndr'ô 2004 Madrid tèneve 3.099.834 crestiáne, cu 'nu aumende de 161.111 aunità respette a l'urteme censimende naziunale ca have pigghiate luèche jndr'ô 2001. Ce se conzidere l'aree metropolitane 'a populazzione arrive a 5.603.285 crestiáne.

Divisione amministrative

File:Distritos Madrid.jpg
Distrette de Madrid

Madrid jè scucchiáte amministrativamende jndre 21 distrette, ca a lòre vote sonde scucchiáte jndre barrios:

  1. Centro: Palacio, Embajadores, Cortes, Justicia, Universidad, Sol.
  2. Arganzuela: Imperial, Acacias, Chopera, Legazpi, Delicias, Moguer, Atocha.
  3. Retiro: Pacífico, Adelfas, La Estrella, Ibiza, Los Jerónimos, Niño Jesús.
  4. Salamanca: Recoletos, Goya, Fuente del Berro, Guindalera, Lista, Castellana.
  5. Chamartín: El Viso, Prosperidad, Ciudad Jardín, Hispanoamérica, Nueva España, Pza. Castilla.
  6. Tetuán: Bellas Vistas, Cuatro Caminos, Castillejos, Almenara, Valdeacederas, Berruguete.
  7. Chamberí: Gaztambide, Arapiles, Trafalgar, Almagro, Vallehermoso, Ríos Rosas.
  8. Fuencarral-El Pardo: El Pardo, Fuentelarreina, Peñagrande, Barrio del Pilar, La Paz, Valverde, Mirasierra, El Goloso.
  9. Moncloa-Aravaca: Casa de Campo, Argüelles, Ciudad Universitaria, Valdezarza, Valdemarín, El Plantío, Aravaca.
  10. Latina: Los Cármenes, Puerta del Angel, Lucero, Aluche, Las Águilas, Campamento, Cuatro Vientos.
  11. Carabanchel: Comillas, Opañel, San Isidro, Vista Alegre, Puerta Bonita, Buenavista, Abrantes.
  12. Usera: Orcasitas, Orcasur, San Fermín, Almendrales, Moscardó, Zofio, Pradolongo.
  13. Puente de Vallecas: Entrevías, San Diego, Palomeras Bajas, Palomeras Sureste, Portazgo, Numancia.
  14. Moratalaz: Pavones, Horcajo, Marroquina, Media Legua, Fontarrón, Vinateros.
  15. Ciudad Lineal: Ventas, Pueblo Nuevo, Quintana, La Concepción, San Pascual, San Juan Bautista, Colina, Atalaya, Costillares.
  16. Hortaleza: Palomas, Valdefuentes, Canillas, Pinar del Rey, Apostol Santiago, Piovera.
  17. Villaverde: San Andrés, San Cristobal, Butarque, Los Rosales, Los Ángeles
  18. Villa de Vallecas: Casco Histórico de Vallecas, Santa Eugenia
  19. Vicálvaro: Casco Histórico de Vicálvaro, Ambroz
  20. San Blas: Simancas, Hellín, Amposta, Arcos, Rosas, Rejas, Canillejas,
  21. Barajas: Alameda de Osuna, Aeropuerto, Casco Histórico de Barajas, Timón, Corralejos

Madrid Capitale

Madrid 
Edifici AZCA jndre l'inverne

'A capitalità, cu le soje evidende assette spaziale, funziunale e fisionomeche, costituisce l'elemende differenziande de Madrid ce se fàce 'nu rapporte cu 'u reste de le cetate spagnole, stù fatte, pè condre, tremènde 'a cetate ad otre capitale europee cumme Parigge, Londre o Vienne. Jè evidende ca 'a strutture stesse d'a cetate ed 'a soje conversione jndre 'na granna metropole jè 'n mode assolute aunite a l'istituzionalità d'a capitale, inoltre, 'a soje aree metropolitane, le conferisce 'nu carattere distindive, ca 'a fàce devendà deverse da otre granne cetate non capitale.
Fine ad 'u 2006, comungue, 'a specialità de Madrid capitale, non g'ere recanosciute pè quanne reguarde le aspette logisteche e urbanisteche. Da quèdde anne, attraverse 'a diffusione d'a "Ley de Capitalidad y Régimen Especial de Madrid", 'a capitalità de Madrid jè recanosciute ufficialmende da ô state spagnole.

Clime

Madrid 
Clime de Madrid (Retiro)
Madrid 
Clime de Madrid (Aeroporte de Barajas)

'U clime de Madrid jè de tipe mediterranee continendale e jè 'nfluenzate assaje da le condizione urbane. Le inverne sonde piuttoste frische, cu temberature spesse cchiù vasce de le 4-5°, e cu gelate frequende e nevicate occasionale. Le estate sonde assaje calde cu temberature medie ca superane le 24° a luglie ed agoste, cu massime ca spesse pòtene arrevà fine a 35°.

Osservatorie d'u Parque d'u Retiro
1971-2000 sce feb mar abb más giu lug ago set ott nov dic TOTALE
Medie de le temb. massime (°C) 9,7 12,0 15,7 17,5 21,4 26,9 31,2 30,7 26,0 19,0 13,4 10,1 19,4
Medie de le temb. minime (°C) 2,6 3,7 5,6 7,2 10,7 15,1 18,4 18,2 15,0 10,2 6,0 3,8 9,7
Precipitaziune (mm) 37 35 26 47 52 25 15 10 28 49 56 56 436
Osservatorie de l'Aeroporte de Barajas
1971-2000 sce feb mar abb más giu lug ago set ott nov dic TOTALE
Medie de le temb. massime (°C) 10,6 12,9 16,3 18,0 22,3 28,2 33,0 32,4 27,6 20,6 14,7 11,0 20,6
Medie de le temb. minime (°C) 0,3 1,5 3,2 5,4 8,8 13,0 16,1 16,0 12,7 8,3 3,8 1,8 7,6
Precipitaziune (mm) 33 34 23 39 47 26 11 12 24 39 48 48 386

Economije

Madrid 
Le torre de Chiazze de Castilla.

Hagghie canosciute 'nu granne sveluppe economeche da quanne fù scelte accume capitale d'u regne, ad 'a funziune amministrative ca svolse da quèdde periode, accenduate da 'u carattere cendraliste d'u guverne de le Borbone, se aunì 'nu granne sveluppe 'ndustriale a partì d'a metà d'u XX sèchele, specialmende jndre le settore chìmeche e metallurgeche e otre settore cunnesse cu le conzume urbane de tecnologgie avanzate, cumme 'a meccaneche de precisione, l'elettroneche ed 'a chìmeche farmaceuteche.

Jndre le urteme anne a le tradiziunale attività amministrative e finanziarie se sonde aunite otre attività legate ad 'u turisme, ad 'a culture e ad 'u divertimende, 'u punde cchiù ierte de stù prucesse s'è avute cu 'a nomine de Madrid cumme capitale europee d'a culture.

'A Reggione de Madrid

Pè quidde ca pòte reguardà quèste reggione, Madrid jè capeluèche de une de le 17 reggione autonome (comunidades autonómas jndr'ô spagnole) d'a Spagne.
Se iacchie ad 'u cendre d'a Penisole ibereche, otre luèche 'mbortande sonde Alcalá de Henares, San Lorenzo de El Escorial, e Aranjuez.
'A reggione se spanne pè 'nu territorie de 8.028 km² e tène 5.527.152 crestiáne (censimende d'u 2003).

Luèche de 'nderesse

'Mbrà le luèche ca s'onne da visità se recordane, 'u Musee d'u Prado, 'u Musee Thyssen-Bornemisza, 'u Cendre de arte d'a reggine Sofía (addò se iacchie 'u famuse Guernica de Pablo Picasso), 'u Palacio Real, 'a Puerta del Sol jndre cui se iacchie 'a placche d'u chilometre zere (ausate pè 'u calcule de le distanze jndr'ô State spagnole) e jndre cui le madrilene se reauniscone ogne fine de l'anne pè aspettà 'u nuève anne mangianne 'nu chicche de uve pè ogne de le dodèce rendocche d'a menzanotte, 'a vicine "Plaza Mayor" (jndre cui totte le week-end se iacche 'u mercatine numismateche e, jndr'ô periode natalizie, quidde de le presèpe), 'u Parche d'u Retiro, e jndre vicinanze 'u monastere e 'u palazze d'u Escorial, Santa Cruz d'a Valle de los Caídos e le cetate de Toledo, Segovia, Ávila e Aranjuez. Da segnalà, specialmende a le turiste tagliàne, 'a piccele chièse dedicate a san Nècole de Bari, jndr'à zone de Plaza Mayor.

Madrid 
'A facciate d'u Musee d'u Prado

'U nuclee urbane origgenarie ca se iacchie a le 'nderne de le mure andiche non g'aví subite cangiaminde segnefecative fine ad 'a metà d'u 800, timbe jndre 'u quale se squasciarene case e cunvende pè crià nuève strade e chiazze.
Jndr'ô inizie d'u 1900 'a cetate tenève comungue angore pè 'na bbuène parte l'aspette d'a vècchie cetate.

Jndre le prime 30 anne d'u XX sèchele 'a populazziune quase devende 'u doppie sfiuranne 'u miglione de crestiáne.
'U spanneminde d'a cetate fàce sì ca fòssere scaffàte alcune pajèsere ca se iacchievane luènghe le vie de comunecazziúne prengepale, fine a quèdde momènde scucchiàte d'a capitale: verse sud Carabanchel, verse nord Chamartin, verse Valencia Vallecas, verse Zaragoza Vicalvaro e Canillas, e verse Burgos Fuencarral.

Nuève pajèsere cumme Ventas, Tetuan o 'u Carmen cògghierene 'u cete proletarie proveniende d'a cambagne, mendre jndre le quartiere ottenute jndre 'u cendre cu le allargamende e le demolizzione se 'nstallave 'a borghesie.

Jndr'ô stesse periode de timbe se aprì 'a Gran Via cu l'obbiettive de decongestionà 'u cendre storèche e jndr'ô 1919 se inaugurò 'a metropolitane.

Madrid 
'U Palacio de Comunicaciones

'A uerre civile hagghie recate assaje danne ad 'a cetate, specialmende jndr'à zone de nord-est, successivamende 'a cetate jè devendate ulteriormende cchiù granne cògghienne otre municipie, passanne da le 66 km² a le 607 km² attuale.

Jndr'ô 1963 'u piane regolatore metropolitane diéde inizie a ll'opere de decendramènde, crijanne nuève municipie metropolitane cumme Alcorcón, Alcobendas, Coslada, Getafe, Leganés, San Sebastián de los Reyes e San Fernando de Henares.

'Nu nuève chiane regolatore jndr'ô 1985 hagghie condinuate jndre ll'opere de decendramènde propùnenne pure 'u recupere d'u fiume ca attraverse 'a cetate, 'u Manzanarre.

Jndre le urteme anne 'a populazziune jè 'n avvascemènde a cause specialmende de ll'aumende de le prezze de le càse.

Madrid jè servite da l'aeroporte 'ndernaziunale de Barajas e, pure ce tène 'na populazziune de cirche 3 miglione de crestiáne, tène une de le cchiù sviluppate rezze de metropolitane d'u munne, cu dodèce linee.

Turisme a Madrid

Madrid  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Turisme jndr'à Spagne.

Luèche da vedè

  • 'A Puerta d'u Sol
  • 'U Parque d'u Buen Retiro
  • 'A Plaza de Oriente
  • 'A Plaza Mayor y Arco de Cuchilleros
  • 'A Plaza de España
  • 'A Plaza de Colón
  • 'U Paseo d'u Prado
  • 'A Plaza de Santa Ana
  • L'AZCA

Edifice e monumende

Madrid 
Palacio Real
Madrid 
Sede d'a Compañía Colonial, a 'u n. 46 d'a Calle Mayor
  • 'U Palazze Reale de Madrid (Palacio Real de Madrid)
  • 'U Templo de Debod
  • 'A Cattedrale de l'Almudena
  • San Francisco el Grande
  • San Jerónimo el Real
  • 'A fuente de Cibeles
  • 'A fuente de Neptuno
  • 'A Puerta de Alcalá
  • 'A Puerta de Toledo
  • 'A Fábrica de Tabacos
  • 'U Palazze de El Pardo
  • 'U Tiatre Real
  • 'U Banghe de España
  • 'U Ponde de Toledo
  • 'U Ponde de Segovia
  • L'arene de Las Ventas

Ce stonne assaje palazze e grattacièle d'u XX sèchele, specialmende jndr'ô distrette finanziarie:

  • Torrespaña
  • 'A Torre de Madrid
  • L'edifice España
  • Las Torres Blancas
  • 'A Torre Picasso
  • Le Torre Puerta de Europa
  • 'A Torre Windsor (Distrutte da 'nu incendie 'u 12 febbrare 2005 e demolite)
  • 'A Torre d'u Banghe de Bilbao

Musee e gallerie

  • 'U Musee d'u Prado
  • 'U Musee Thyssen-Bornemisza
  • 'U Musee Nacional Centro de Arte Reina Sofía (addò jè esposte l'opere Guernica de Pablo Picasso)
  • 'U Musee Arqueológico Nacional de España
  • 'U Monastere de las Descalzas Reales
  • 'U Monastere de la Encarnación
  • 'U Musee de Ciencias Naturales
  • 'U Musee Nacional d'u Ferrocarril
  • 'U Museo Municipal

Zone commerciale

A cause de le numerose luèche de 'nderesse storèche, totte 'a cetate offre 'nu numere 'nfinite de possibilità commerciale. Nonostande quiste stonne zone assaje speciale, reservate a marche assaje famuse cumme le vie Preciados/Carmen e Serrano/Goya.

Parche e sciardine

Madrid 
'U laghette artificiale d'u Parque del Retiro
  • Le sciardine d'u Cambe de'u More, ca se iacchiene rrète 'u Palazze Riale
  • 'U Palacio de Cristal de la Arganzuela
  • 'U Parque del Retiro jndre stù parche se iacchie 'u Bosche de le scumbarse
  • 'A Càse de Campo
  • 'U Parque del Oeste jndre stù parche se iacchie 'u Tembie de Debod
  • 'U Parque del Capricho
  • 'U Real Jardín Botánico de Madrid
  • 'U Parque Juan Carlos I
  • 'A Dehesa de la Villa

Otre puèste de 'nderesse

Otre luèche de 'nderesse sonde:

  • 'U quartiere de Chueca, cu 'na 'mbortande comunità gay.
  • Le numerose locale addò jè possibbele ballà 'u flamenco.
  • 'U Parque del Buen Retiro addò ogne dumèneche, a le pide d'u monumènde a Alfonso XII de Spagne, avviene 'nu ingondre 'mbrà decine de percussioniste madrilene e afro-americane e gruppe de sciucoglière.

Vite notturne

Madrid 
Plaza Dos de Mayo, 'u luèche pe se retrovà preferite pè le uagnune de Malasaña

Madrid jè particolarmende canosciute pè 'a vite notturne soje, o movida madrileña (pè 'a quale s'aví adoperate assaje 'u defunde alcalde Galván), e pè le soje discoteche, ca sonde comparesciute da totte le parte dope 'a muèrte de Francisco Franco. Fine jndre epoche recende, non g'ere 'nu fatte strane assaje pè le madrileños ballà totta 'a notte, fare 'a colaziune cu chocolate y churros, turnà a casa, farse 'na docce e scè ad 'u fatije.

Le zone cchiù vitale d'a cetate notturne sonde sicuramende quèdde cendrale, 'ndorne ad 'a "Puerta del Sol", chiazze "Santa Ana" e "Calle del Arenal" jndre cui stonne 'nu munne de discoteche 'mbrà cui 'u famuse "Joy Eslava" e 'u "Palacio de Gaviria". Me 'u tembie d'u divertimende pè eccellenze jè 'u "Kapital", discotèche a sette chiane ca se iacchie 'nzigne ad 'a staziune de atocha, nocanosciute non sule pè le ttrè differende piste da balle, 'nu chiane karaoke e deverse bar, me pure pè le fandasteche sciuèche de luce ed effette speciale ca accumbagnane 'a musèche. Otra canosciute discotèche jè 'u "Pachà" jndre Calle de Barcelò.

Otre luèche de 'nderessesonde 'u quartiere Malasaña, cu 'nu pubblèche alternative de uagnune, 'u quartiere Lavapiés, 'na zona multietneche.

Pè finì otre zona de movida notturne jè 'u quartiere de Chueca, quartiere ad 'a mode, cu 'nu munne de locale, ristorande e discotèche gay. 'A popolazziune lgtb se jè 'nsediate aqquà picche anne fa e hagghie trasfurmate 'u quartiere da 'na zone degradate a 'na zone ad 'a mode. Le madrilene dìcene ca le residende onne de gran lunghe preferite le piume a le siringhe (tener pluma jndr'ô spagnole segnefeche esse effeminate). Sonde state remodernate 'nu munne de edifice co 'nu conseguende aumende de le prezze. Inoltre, pure grazzie a le recende polìteche d'u guverne Zapatero, accume l'allargamende d'u matrimonie pure a coppie formate da partner d'u stesse sesse, Madrid se sta trasformanne jndre 'nu vere luèche de attrazione pè gay, lesbiche e trangender de totte l'Europe. Non ge sonde picche le Tagliàne ca la scelgone cumme residenze proprie pè quiste motive.

Trasporte

Madrid 
Aeropuerte 'ndernaziunale de Madrid-Barajas, terminal 4

'A cetate tène une de le metropolitane cchiù granne e spannute d'u munne. Ôsce a die 'a Metropolitane de Madrid (Metro de Madrid) jè 'a seconne rezze metropolitane de l'Europe occidentale e 'a seste a 'u munne cu ben 12 linee deverse.

Ce stè 'na rezze de autobus urbane, gestite da l'Empresa Municipal de Transportes, cu cchiù de 1900 veicole jndr'ô másce 2005.

Assaje madrilene d'a periferie ausane le servizie ferroviarie de superficie e le autobus pè scè jndr'à cetate e potè accussì ausà 'a metropolitane.

Madrid 
AVE Spagnole, trene a ierte velocità (350 km/h)

'A combagnie pubbleche de trasporte ferroviarie (Renfe) fatije jndre quase totte le linee de trene spagnole. Le staziune cchiù 'mbortande de Madrid sonde 'a Staziune de Atocha ed 'a Staziune de Chamartín. Jè 'n pruggette pè quèste decade (2001-2010) 'u spannamènde de le linee d'a ierte velocità (AVE, Alta Velocidad Española) cu l'obbiettive de diminuì a 'nu massime de 4 ore 'u timbe necessarie pè potè scè a Madrid da le otre cchiù 'mbortande cetate d'a Spagne.

Madrid 
'Nu tipeche trene de Metro (type 8000).

Pe finì, l'Aeropuerte 'ndernaziunale de Madrid-Barajas, jè 'a puèrte aeropuertuale cchiù 'mbortande de totte 'a Spagne. L'aeropuerte cu 'u cchiù granne numere de vole derette pè l'Americhe Latine, hagghie tremènde fine ad 'u 2006 granne fatije de quagghiamende pè 'a realizzazione d'u Terminal T-4, 'nu vere e proprie aeropuerte a sé stande chiamate T-4 pè condinuità cu le 3 terminale de l'aeropuerte ca se iacchieve prime. Da 'u Masce 2007 pure 'u spannamènde T4 de l'aeropuerte de Madrid jè cullegate ad 'a cetate grazzie ad 'a fermate T4 d'a linee 8 d'u Metromadrid.

L'aeropuerte jè state luèche de 'nu disastre aeree 'u 20 aguste 2008, jndre cui 'nu aeree d'a Spanair, ca avéve da scè a le Isole Canarie, hagghie pigghiate fuèche jndr'à fase d'u decolle, provocanne 'a muèrte de cirche 150 crestiáne a borde.

Educazione e culture

Madrid 
Musee de América

'A Comunità autonome de Madrid jè sede de sèje università pubbleche. De quèste, quàtte onne facoltà jndr'à ll'aree metropolitane d'a cetate:

  • Università Complutense de Madrid (cu sede jndr'à Cetate universitarie de Madrid).
  • Università Autonome de Madrid ('u campus soje se iacchie a Cantoblanco).
  • Universidad Politécnica de Madrid (cu sede jndr'à Cetate universitarie de Madrid e otre facoltà jndr'ô Campus Sur a Vallecas e jndr'ô campus de Montegancedo 'mbrà Boadilla del Monte e Pozuelo de Alarcon).
  • Universidad Rey Juan Carlos (ca svolge 'a cchù granna parte de le soje attività a Móstoles, Alcorcón e Fuenlabrada).

A Madrid ce stonne pure 'nu munne de musee me le cchiù famuse e canosciute jndre totte 'u munne sonde:

  • Museo d'u Prado
  • Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofía
  • Museo Thyssen-Bornemisza (Fundación Colección Thyssen-Bornemisza)

Otre luèche 'mbortande sonde:

  • 'U CSIC Consejo Superior de Investigaciones Científicas - Conziglie Superiore de 'Nvestigaziune Sciendifiche.
  • 'A Biblioteca Nacional de España.
  • Le deverse Accademie naziunale (Academias nacionales) ca stonne jndr'à cetate.

Sport

'U sport cchiù pratecate e seguite a Madrid, accussì cumme jndr'ô reste d'a Spagne, jè 'u calce. Le dò squadre cchiù 'mbortande d'a cetate sonde 'u Real Madrid e l'Atlético de Madrid; squadre canosciute de mene sonde 'u Rayo Vallecano ed 'u Getafe.

Jndr'à staggione calcisteche 2007-2008 'u Real Madrid e l'Atlético de Madrid sonde le dò squadre madrilene d'a Prime Divisione d'u Cambionate de calce spagnole (liga). Jndr'à Seconne Divisione B sciuèche 'nvece 'u Real Madrid Castilla.

Assaje canosciute jè pure 'a pallacanestre. Le dò squadre cchiù rappresendative d'a cettate , totte e dò jndr'à liga ACB, sonde 'u Real Madrid e l'Estudiantes.

'U Gire de Spagne de ciclisme (Vuelta Ciclista a España) quase sembre termine a Madrid, sie piccè jè 'a capitale, sie pè tradiziune.

Jndr'à atleteche, 'a combetiziune cchiù 'mbortande jè chiamate San Silvestre Vallecana, 'na maratone ca se celebbre ogne 31 de decemmre.

Candedature olimpeche

Madrid jè state candedate pè organizzà le sciuèche olimbeche d'a XXX Olimbiade de l'Ere Moderne jndr'ô 2012. Quèste candidature fù promosse da 'u sinnache José María Álvarez del Manzano e se jè sveluppate grazzie ad 'u soje successore, Alberto Ruiz Gallardón.

'U Comitate Olimbeche 'Ndernazionale, 'u 18 másce 2004, hagghie seleziunate jndr'à cetate svizzere de Losanna le cinghe cetate candidate ufficialmende a l'organizzaziune de le Sciuèche Olimbeche d'u 2012 (oltre Madrid pure Mosca, Londra, Parigge e New York). 'U 6 luglie d'u 2005, 'u Comitate Olimbeche 'Ndernazionale hagghie scelte 'na vote pè totte 'a cetate organizzatrice, e le sciuèche sonde state lassate organizzà da Londra. Madrid se jè classefecate terze.

'A capitale hagghe cchiù nnande pruvate n'otra vote de tendà 'na nuève candidature pè 'u 2016: me pure stà vote jè trasute jndr'à short list ('nzieme a Chicago, Tokyo, Rio de Janeiro) e jè finite seconne rrete ad 'a megalopole brasiliane.

Non ge se sacce se ce sarà 'na nuève candidature de Madrid pè 'u 2020.

Personalità legate a Madrid

Scienziate

  • Maslama e Madrid (Maslama al-Majriti, matemateche e astronome)
  • Juan Caramuel Lobkowitz (matemateche)
  • Andrés Manuel del Río (chìmeche)
  • Francisco J. Ayala (biologhe)
  • Ignacio Bolívar y Urrutia (naturaliste)
  • Gregorio Marañón (medice)
  • Mariano Barbacid (biochìmeche)
  • Eduardo Hernández-Pacheco (sciografe e storeche)
  • Manuel Tuñón de Lara (storeche)
  • Ramón Tamames (economiste)

Scretture

  • Francisco de Quevedo
  • Pedro Calderón de la Barca
  • Nicolás Fernández de Moratín
  • Leandro Fernández de Moratín
  • Mariano José de Larra
  • Ramón de Mesonero Romanos
  • Enrique Jardiel Poncela
  • Ramón Gómez de la Serna
  • Francisco Umbral
  • Félix Lope de Vega

Felosofe

  • José Ortega y Gasset
  • Xavier Zubiri

Polìteche

  • Antonio Pérez
  • Julián Besteiro
  • José Antonio Primo de Rivera
  • Agustín Muñoz-Grandes
  • Raimundo Fernandez-Cuesta
  • Carlos Arias Navarro
  • Leopoldo Calvo-Sotelo Bustelo
  • Enrique Tierno Galván
  • Francisco Fernandez Ordóñez
  • Javier Solana
  • Jaime Lissavetzky
  • Alberto Ruiz Gallardón
  • Cristina Narbona
  • José María Aznar

Museciste

  • Paloma Berganza
  • Rodolfo Halffter
  • Ernesto Halffter
  • Cristóbal Halffter
  • Salvador Bacarisse
  • Julio Iglesias
  • Alejandro Sanz
  • Ana Belén
  • Plácido Domingo
  • Mecano (Nacho Cano, José María Cano e Ana Torroja)
  • Cecilia
  • Rocío Dúrcal
  • Marta Sánchez
  • Dionisio Aguado
  • Ska-p

Sportive

  • Eduardo Chozas (ciclisme)
  • Manuel Santana (tennis)
  • Emilio Sánchez Vicario (tennis)
  • Fernando Verdasco (tennis)
  • Carlos Sainz (automobilisme)
  • Emilio Butragueño (calce)
  • Raúl González (calce)
  • Fernando Martín (pallacanestre)
  • Francisco Fernández Ochoa (sci)
  • Blanca Fernández Ochoa (sci)
  • Luis Aragonés (calce)
  • Fernando Torres (calce)
  • Iker Casillas (calce)
  • Rafael Benitez (calce)
  • Wally Szczerbiak (pallacanestre)

Artiste

  • Juan Carreño de Miranda (Pitture)
  • Alonso Carbonel (Scultore e Architette)
  • Bartolomeo Carducci (Pitture)
  • Giambattista Tiepolo morì a Madrid

Releggiose

  • Isidoro l'Agricoltore, lavoratore sande

Gastronomie

Le piatte cchiù famuse d'a cucine madrileña sonde le seguende:

  • Cocido madrileño
  • Callos a la madrileña
  • Sopa de ajo
  • Rosquillas tontas y listas
  • Casquería
  • Huesos de santo
  • Torrijas madrileñas

Feste locale

  • 15 másce, feste de Sant'Isidoro (San Isidro). Patrune de Madrid.
  • 9 novemmre, feste d'a Vergine d'a Almudena. Patrune de Madrid.

Gemellagge

Madrid jè gemellate cu:

Gallerie fotografeche

Note

Vôsce cullegate

  • Attendàte de l'11 màrze 2004 a Madrid

Otre pruggette

Collegamende sus a indernette


Tags:

Madrid PopulazzioneMadrid CapitaleMadrid ClimeMadrid EconomijeMadrid A Reggione de Madrid Luèche de nderesseMadrid Turisme a Madrid Vite notturneMadrid TrasporteMadrid Educazione e cultureMadrid SportMadrid Personalità legate a Madrid GastronomieMadrid Feste localeMadrid GemellaggeMadrid Gallerie fotografecheMadrid NoteMadrid Vôsce cullegateMadrid Otre pruggetteMadrid Collegamende sus a indernetteMadridSpagne

🔥 Trending searches on Wiki Tarandíne:

Lesabbètte II d'u Regne AunìteGibellinaStatère Aunìte d'AmericheEsporlatu1990CoreeColledara2010Cavriglia2100Civitella AlfedenaTremestieri EtneoLavianoMississippi, jume2000AndorreVaduzBruno (AT)CanischioMichael Jackson'NgeclopedijeLazie/BaréseRegnum AnimaliaFebbrarePiveronePeloneMonte UranoSpiazzoMalles VenostaProvinge de GoriziaItagliePole nordProvinge de BologneRivalbaCavagnoloLazieChiaravalle (AN)Rocca CanaveseSerra San QuiricoProvinge de ComoVeddascaAcquapendenteAmerica meridionaleLaghe TanganicheEuroSan Lorenzello1945MendaticaPrime uerre mundialeChignolo PoSlovacchieCellamareUscioPassignano sul TrasimenoPulonieCarpiCantùGiapponeCoree d'u Sud🡆 More