'U Canada (o Canadà) Jè 'nu State Federale multinaziunale ca combrende dice Provinge e ttrè Territorie jndr'à vanne nord de ll'America settendrionale, e jè delimitate da ll'Oceane Atlàndeche ad est, da 'u Pacifeche ad ovest e da ll'Oceane Arteche a nord. Jè, dope 'a Russie, 'u paise cchiù spannùte d'u munne e confine cu lle Statère Aunìte d'Americhe a sud e a nord-ovest (Alaska).
Canada | |
---|---|
(LA) A mari usque ad mare, (EN) From sea to sea, (FR) D'ùn océan à océan, (IT) Da 'u mare ad 'u mare. | |
Date amministrative | |
Nome comblete | Canada |
Nome ufficiale | Canada |
Lènghe ufficiale | 'nglise, frangese |
Otre lènghe | gaeliche canadese, inuktitut, inuinnaqtun, Chipewyan, cree, dogrib, gwich'in tagliàne, tedesche e punjabi (ਪੰਜਾਬੀ, پنجابی) |
Capitale | Ottawa (812.130 (Ottawa) ab. / 2006) |
Politiche | |
Forme de governe | Monarchie federale (Provinge) parlamendare |
Reggine | Charles III Governature Generale: Mary Simon |
Prime ministre | Justin Trudeau |
'Ndipendenze | 11 decèmmre 1931 dal Regne Aunìte |
Trasute jndr'à l'ONU | 9 novèmmre 1945 |
Superficie | |
Totale | 9.984.140 km² (2º) |
% de le acque | 8,62% |
Popolazzione | |
Totale | 34.031.784 ab. (2010 (stime)) (35º) |
Denzetà | 3 ab./km² |
Nome de le javetande | Template:AggNaz/Canada |
Sciugrafije | |
Continende | Americhe d'u Nord |
Fuse orarie | UTC -3½ fine a UTC-8 UTC -2½ fine a UTC-7 jndr'à ore legale |
Economie | |
Valute | Dollare canadese |
PIL (nominale) | 1,274,000 milione de C$ (2008) (14º) |
PIL pro capite (nominale) | 38,200 $ (2008) (21º) |
ISU (2007) | 0,966 (assaje ìrte) (4º) |
Varie | |
Codece ISO 3166 | CA, CAN, 124 |
TLD | .ca |
Prefisse tel. | +1 |
Sigle autom. | CDN |
Late de guide | Destre (↓↑) |
Inne nazionale | O Canada |
Feste nazionale | 1º luglie |
'U Canada jè 'na democrazie parlamendare e 'na monarchie costituziunale, guvernate d'a Reggine Lesabbètte II d'u Regne Aunìte. 'U Canada ha ottenute le 'ndependenze da 'u Regne Aunìte attraverse 'nu longhe prucesse de emancipaziune, ca s'ète svolte 'mbrà 'u 1867 ed 'u 1982.
Jè 'nu state multiculturale e bilènghe: le 'nglise ed 'u frangese sonde le lèghe ufficiale, cu 'na paretate de status. Comunque jndr'ô Canada, pe' 'u motive d'a combosiziune d'a popolazzione, furmate da 'nu munne de etnie, ed a lle condinue flusse immigratorie, sonde parlate assaje otre lènghe. Jndr'ô 2006 'a provinge d'u Québec jè state recanosciute cumme naziune. 'U bilènguisme 'mbone ad 'u guverne federale l'obbleghe ccu fornisce servizie jndre totte e dò lle lènghe ufficiale d'u paise.
'U Canada ha forte legame economece e, jndr'ô Canada 'nglise pure culturali, cu lle State Aunìte d'Americhe.
Le crestiáne sonde chiamate canadesi o pure, pe' stè sciucànne, canucks.
'U nome se penze ca hàve origgene jndr'ô 1535, duranne le esploraziune longhe 'u jume San Lorenzo combiute da Jacques Cartier. Alcune Irochese se referirone ad 'u villagge de Stadacona, 'a future cetate de Quebec, ausanne 'u termine kanata (ca jndr'à lòre lènga vuè ccu dice villagge, comunetate). Jacques Cartier ha ausate accussì 'u nome Canada pe' totte 'u territorie jndre cui se iacchieve 'u villagge de Stadacona. Jndr'à lle anne ca sonde avenùte nnande 'u nome innecave sus a lle carte sciugrafeche totte le territorie a nord d'u jume San Lorenzo.
Jndr'à lle sèchele XVII e XVIII 'u nome Canada ha state ausate pe' innecà le territorie d'a Nuève Frange, spannènnone vije vije l'ause fine a recombrennerve alcune vanne de lle territorie statunitense de ôsce a die.Jndr'ô 1791, 'u Canada Act a scucchiáte 'a provinge d'u Quebec jndre dò vanne: 'u Haut Canada ed 'u Bas Canada. Le dò colonie fùrene reaunite jndr'ô 1841, cu 'u nome de Provinge d'u Canada.
Jndr'ô 1867, pe' spiccià, 'u British North America Act aunì 'a Nuève Scozie ed 'u New Brunswick a Quebec e Ontario, facendone "'nu uneche dominie sutte 'u nome d'u Canada" (scacchianne quiste nome 'nvece de lle otre ca fùrene proposte: Victorialand, Borealia, Cabotia, Tuponia - The United Provinces of North America, Superior, Norland e Hochelaga).
Jndr'ô cenzimènde canadese d'u 2001, a le canadese avenève chieste 'a lòre origgene: (le percenduale superane 'u 100%, a cause d'a multiple origgene etneche de 'na granna vanne de le javitànde)
Fonde: (EN, FR) Statisteche sus 'u cenzimènde generale d'u Canada - 2001
'A capitale Ottawa (Ontario) jè sulamènde 'a quarte cetate pe' numere de crestiáne dope Toronto (Ontario), Montreal (Quebec) e Vancouver (British Columbia). Aqquà d'abbasce sonde elengate le 10 cetate cchiù populose.
Le aree metropolitane - Canada | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Rank | Cetate | Provinge | Pop. | Rank | Cetate | Provinge | Pop. | |||
1 | Toronto | Ontario | 6,500,000 | 11 | Kitchener | Ontario | 451,235 | |||
2 | Montreal | Quebec | 4,000,000 circa | 12 | St. Catharines - Niagara | Ontario | 390,317 | |||
3 | Vancouver | British Columbia | 2,116,581 | 13 | Halifax | Nova Scotia | 372,858 | |||
4 | Ottawa | Ontario - Quebec | 1,130,761 | 14 | Oshawa | Ontario | 330,594 | |||
5 | Calgary | Alberta | 1,079,310 | 15 | Victoria | British Columbia | 330,088 | |||
6 | Edmonton | Alberta | 1,034,945 | 16 | Windsor | Ontario | 323,342 | |||
7 | Quebec | Quebec | 715,515 | 17 | Saskatoon | Saskatchewan | 233,923 | |||
8 | Winnipeg | Manitoba | 694,668 | 18 | Regina | Saskatchewan | 194,971 | |||
9 | Hamilton | Ontario | 692,911 | 19 | Sherbrooke | Quebec | 186,952 | |||
10 | London | Ontario | 457,720 | 20 | St. John's | Terranova e Labrador | 181,113 | |||
Cenzimènde canadese d'u 2006 |
Condrolle de autorità | VIAF (EN) 136600716 · ISNI (EN) 0000 0001 2238 5050 · LCCN (EN) n79007233 · GND (DE) 4029456-0 · BNE (ES) XX5625199 (data) · BNF (FR) cb120149708 (data) · J9U (EN, HE) 987007552531105171 · NSK (HR) 000404084 · NDL (EN, JA) 00564831 · WorldCat Identities (EN) lccn-n79007233 |
---|
This article uses material from the Wikipedia Tarandíne article Canada, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). 'U condenute jè disponibile sotte a CC BY-SA 4.0 senze otre note. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Tarandíne (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.