Ỹrami latini: a â( ê î ô şi û) ă ( ĕ ĭ ŏ) b c ch d ḑ dh e é f g gh h i í ĭ j l ļ m n ñ o ó p r ŕ s ş t ţ th u ŭ v x y ỹ z
Laolu Armãnu mutritu di ahnanghea
Armãnji/Rrãmãnji icã Vlaho-Machedonji (alti numi griti di xeni: Aromâni, Elino-Vlahi, Machedo-Rãmenji, Macedo-Români, Tsintsari, Tsobani, Vlahi, Vlashi, Vlasi...) suntu unu popul tsi bãneadzã tu Gãrtsia, Sãrghia, Republica Machedonia, Arbinishia, Vurgaria shi Romãnia. Numirlu a loru easte luyursitu cama di 100,000. U asburãscu Limba armãneascã ca "limbã di mamã", ma ahorghea di aiestã shi limbili a miletsloru natsionali namisa di cari bãneadzã.
Adzã s'luyurseashti cã strãpãnji a loru suntu vecli trachianji tsi bãna tu Balcanlu tutu, tu Machedonia ditu Zãmani, Epiru, Tesalia, Tracia, Pindu.
Istoria di dialihea
Armãnji tsãnurã apreasã vrearea ti isnafi cu tuti cãtrãnjili tsi li trapsirã tu laia isturili tsi u avurã. Di anda Machedonia chiru polimlu cu Amirãria Romanã, armãnji bãnarã tu 3 amirãrii xeani : Amirãria Romanã ditu Ascãpitatã, Amirãria Romanã ditu Apiritã, Amirãria Otomanã.
Ahorghea di aiesti 3 mãri amirãrii sum cari bãnarã, armãnji mutarã sh ndauã craturi a loru: Vlãhiili, Amirãria Vlaho-Vãryarã, Printsipat di la Pind.
Istoria laolui Armãnu
Ndauã luyurii di simasie
Laolu Makedo-Armãnu (idghiul iasti) bãneadzã di cama di 2000di anji.
Limba Makedonã i Armãnã (idghea iasti) u asburãscu pãpãnji a noshtsã di cama di 2000di anji.
Cu harea-a loru di prots evropeanji, Armãńi furã daima unu liantu anamisa di miletsli cu cari bãnarã, lucrãnda trã amintarea shi developarea a craturiloru natsionali balcanitsi.
Putemu s-dzãtsemu cã isturia modernã a Armãńiloru easti isturia a craturiloru natsionali tu cari suntu bãnãtori loiali, tinjisits, ashi cumu furã di daima.
Pricunushceari
Tu Republica Ex-Iugoslavã ali Machedonia, dzua di 23 Maiu iasti anyrãpsitã oficialu tu Constitutilj. Pãnã adzã nãsã easte singurlu crat tsi lj pricunuscu Armãnji ca Popul Constitutiv (cu numa di Vlahi- ti furnjia cã taha nãshi -populu Slavu- suntu "makedonji" sh asburãscu limba "makedonã").
Armãnji di iutsido u iurtusescu Dzua Isnafiei pi 23 Maiu, dzuua cãndu sultanlu Abdul Hamid II
lj-pricunuscu Armãnji ("Vlahlj") ca popul/milete ahoryea cu tuti dikiutili (andrepturi) tsi lã si pricad tu Balcanu.
Consillu Machedonu/Armãnu cu scamnul Moscopoli
Tu anlu 2008 sutsatili armãneshci luarã apofasea, deadun, s-bagã thimeljilu Consillui Armãńilor (Consillu Makedo-Armãńiloru).
Scamnul a Consillui s-aleapsi Muscopolea, locu simbolu di isturilj armãńasca sh-evropeanã.
Ma-nsusu di tuti, CA ari ca scupo s-amintã pricãnushtearea Armãńiloru, tu cathi cratu ditu Balcani, ca populu ahoryea, reghionalu, cari zburashti unã limbã neo-latina di pisti 2000 di anji shi cari sh-tsãnu adetsli di njilji di anji, ditu Makedonia ditu Zãmani shi pãnã adzã.
Consillu Armãńiloru easti atselu organismu armãnescu cari va s-hibã boatsea a sutsatilor cari suntu membri tu elu, la organismi reghionali, natsionali (di cratu) shi internatsionali.
Consillu Armãńiloru cãftã tu anlu 2009 statutlu di organismu consultativu (Participatory Status) la Consillu ali Evropã shi la alti organismi evropeani icã mundiali cari da giueapi tu dumenea dikiutiloru (rights) a omlui shi a minoritãtsloru natsionali.
Tu Vãsãlia Makedonia di adzã, naima multsãi bãnãtori suntu vãryarlj, dupu nãshi arbineshlj sh dapoa miletea makedonã/armãnã. Nanaparti di aiesti treili, bãneadzã sh alti milets.
Limba ofitsialã di cratu iasti limba vãryãreascã numãsitã nica "makedonicheascã".
„ostatotsi od Anticikite Makedontsi se vlasite”
Tu Manualu di isturilj ti clasa 6-a iasti anyrãpsitu cã Alexandru Marli irra vlahu (armãnlu di adzã); aiesta vas dzãcã cã Academia Vãryãreascã i pricãnãscu ofitsialu pi Armãnji ca clirunonji a Makedonjiloru ditu Zãmani.
Ti prota oarã limba armãńascã s-adrã limba ofitsialã tu cãsãbãlu Crushuva, Republica ali Machedonia cu detsizia-a Consiliumlu a Comunãljei Crushuva. Nãsã idhyia ashi irra cãftatã s-hibã pricunuscutã shi tu Comunile Bituli shi Shtip iu are cama multsã Armãnji, alla aiestã luyurii nica nu s-apruche.
Tu chirolu ditu soni s-bãgã timeljlu ali Fara Machedo-Armãnã ditu Romãnia tsi cilãstãseashti ca armãnji s-hibã pricãnãscuts ca popul ahorghea tsi sh-ari zãrtsina tu Makedonia ditu Zãmani alu Olimpia sh Filip Makedon.
This article uses material from the Wikipedia Armãneashce article Armâńi, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 4.0, exceptând cazurile în care se specifică altfel. Images, videos and audio are available under their respective licenses. ®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Armãneashce (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.