Armâńi

Armâñili (ică Rômâñă, Vlaho-Machedonjili) suntù óminili (bărbaţ icã muļari) ďună mileti ţi bânéḑă tu Balcani (şi dipuni dit daŭăli populi, aţel trac ş'aţel roman, dupŏ ţi Trachia fu azvimtă sh'acãtsatã aó ş'ma nsus di 2000 di añ di mileté romană).

Ḑiua Miletiei : 25 di Martsu - Ellada

Hlambura laolui Armãnu
Hlambura laolui Armãnu

Poezie armânéscă tu Machedonia

                              Ini óra anda la olu a nostu vaş aflã isihia...
                                  Ş'tuts diadun s'amintămu anamé sh tiñia...
                                      Maş ti prosuplu ali vruta nóstã "Machedonia"...
                              laolu a nostu vash aflã isihia...
                                  Sh tuts diadun s'amintãmu anamea sh tinjia...
                                      Mash ti prosuplu ali vruta noastã "Machedonia"...

Câţe Armãñi ?

Armâńi 
Grammatica armână
                    Pi Terra maş laolu Armânu/Ŗmãnu iuţido bânéḑă, ari Dikiul tas hiă numêsitu Vlaho-Machedonu.

Limba Armână(icã "Vlaho-Machedonã")

Armâńi 
Limba-armãneascã
  • Ỹramiolu Armãnu (icã "Vlaho-Machedonu")

Naima mulţĭĭ armâñi di aḑă anỹrăpsescu cu ỹramiolu elinu. Un numir cama ñicu anỹrăpséşti cu ỹramiolu latinu.

  • Ỹrami elini (Ελλενικο αλφαβετο):

Αα Alpha, Ββ Beta, Γγ Gamma, Δδ Delta, Εε Epsilon, Ζζ Zeta, Ηη Eta, Θθ Theta, Ιι Iota, Κκ Kappa, Λλ Lambda, Μμ Mu, Νν Nu, Ξξ Xi, Οο Omicron, Ππ Pi, Ρρ Rho Σσς Sigma, Ττ Tau, Υυ Upsilon, Φφ Phi, Χχ Chi, Ψψ Psi, Ωω Omega.

  • Ỹrami latini: a â( ê î ô şi û) ă ( ĕ ĭ ŏ) b c ch d ḑ dh e é f g gh h i í ĭ j l ļ m n ñ o ó p r ŕ s ş t ţ th u ŭ v x y ỹ z


Laolu Armãnu mutritu di ahnanghea

  • Armãnji/Rrãmãnji icã Vlaho-Machedonji (alti numi griti di xeni: Aromâni, Elino-Vlahi, Machedo-Rãmenji, Macedo-Români, Tsintsari, Tsobani, Vlahi, Vlashi, Vlasi...) suntu unu popul tsi bãneadzã tu Gãrtsia, Sãrghia, Republica Machedonia, Arbinishia, Vurgaria shi Romãnia. Numirlu a loru easte luyursitu cama di 100,000. U asburãscu Limba armãneascã ca "limbã di mamã", ma ahorghea di aiestã shi limbili a miletsloru natsionali namisa di cari bãneadzã.

Zãrtsinã

Adzã s'luyurseashti cã strãpãnji a loru suntu vecli trachianji tsi bãna tu Balcanlu tutu, tu Machedonia ditu Zãmani, Epiru, Tesalia, Tracia, Pindu.

Istoria di dialihea

Armâńi 
Veclea Amirãrie romanã tu Balcanlu, zãrtsinã a Armãnjiloru
  • Armãnji tsãnurã apreasã vrearea ti isnafi cu tuti cãtrãnjili tsi li trapsirã tu laia isturili tsi u avurã. Di anda Machedonia chiru polimlu cu Amirãria Romanã, armãnji bãnarã tu 3 amirãrii xeani : Amirãria Romanã ditu Ascãpitatã, Amirãria Romanã ditu Apiritã, Amirãria Otomanã.
  • Ahorghea di aiesti 3 mãri amirãrii sum cari bãnarã, armãnji mutarã sh ndauã craturi a loru: Vlãhiili, Amirãria Vlaho-Vãryarã, Printsipat di la Pind.
                                    Istoria laolui Armãnu
    Ndauã luyurii di simasie
  • Laolu Makedo-Armãnu (idghiul iasti) bãneadzã di cama di 2000 di anji.
  • Limba Makedonã i Armãnã (idghea iasti) u asburãscu pãpãnji a noshtsã di cama di 2000 di anji.
  • Limba asburatã di ashi numãsitslj "vlahi", "elino-vlahi", "tsintsari", "macedono-romãnji", "vlasi" i alti ahtãri chirãturi di pãrnoanji, iasti idghea limbã tsi s'asbura tu Makedonia ditu Zãmani alu Aristotel, Filip ali Makedonia sh Alexandru Marli.
  • Armãnji bãneadzã tu Balkanu di daima.
  • Armãnji / "Vlahi" furã unu mari andrupãmintu ti culturã, ti ashkeri sh ti pãradz ti vãsãliili balkanitsi muderni.

Culturã

Imnul Makedonu (Armãnu) di pãn tora

Costa Belemace
Costa Belemace
                          Pãrinteasca dimãndari
                          Nã sprigiurã cu focu mari
                          Frats di dadã shi di tatã
                          Noi, Armãnji di eta toatã.
                              Di sum plocile di murmintsã
                              Grescu a noshci bunj pãrintsã:
                              Nathimats mãri s'aibã ãn casã
                              Cai di limba lui s'alasã
                          Cai sh alasã limba lui
                          Slu ardã pira focului
                          Si s'dirinã yiu pri loc
                          Sãi si frigã limba ãn focu.
                              Nãs ãn vatra-lj pãrinteascã
                              Pi fumealjã snu sh'hãrseascã
                              Di fumelãi curunji snu bashi
                              Njic ãn leagãn snu ãnfashe.
                          Cai fudzi di a lui mumã
                          Shi dit pãrinteascã-lj numã
                          Fugã'i doara Domnului
                          Shi dultseamea somnului!

Imnul Armãnu di aua sh ninti

                                      ....................................
                                      ....................................
                                      ....................................
                                      ....................................
                                      ....................................
                                      ....................................
                                      ....................................
  • Yramilao Armãńu (Literaturã)
  • Adets Armãńi
  • Cãntitsi Armãńi
  • Giocuri Armãńi

Catastisea Armãnjiloru tu chirolu di adzã

  • Cu harea-a loru di prots evropeanji, Armãńi furã daima unu liantu anamisa di miletsli cu cari bãnarã, lucrãnda trã amintarea shi developarea a craturiloru natsionali balcanitsi.
  • Putemu s-dzãtsemu cã isturia modernã a Armãńiloru easti isturia a craturiloru natsionali tu cari suntu bãnãtori loiali, tinjisits, ashi cumu furã di daima.

Pricunushceari

  • Tu Republica Ex-Iugoslavã ali Machedonia, dzua di 23 Maiu iasti anyrãpsitã oficialu tu Constitutilj. Pãnã adzã nãsã easte singurlu crat tsi lj pricunuscu Armãnji ca Popul Constitutiv (cu numa di Vlahi- ti furnjia cã taha nãshi -populu Slavu- suntu "makedonji" sh asburãscu limba "makedonã").
  • Armãnji di iutsido u iurtusescu Dzua Isnafiei pi 23 Maiu, dzuua cãndu sultanlu Abdul Hamid II

lj-pricunuscu Armãnji ("Vlahlj") ca popul/milete ahoryea cu tuti dikiutili (andrepturi) tsi lã si pricad tu Balcanu.

Consillu Machedonu/Armãnu cu scamnul Moscopoli

Scamnul a Consillui s-aleapsi Muscopolea, locu simbolu di isturilj armãńasca sh-evropeanã.

  • Ma-nsusu di tuti, CA ari ca scupo s-amintã pricãnushtearea Armãńiloru, tu cathi cratu ditu Balcani, ca populu ahoryea, reghionalu, cari zburashti unã limbã neo-latina di pisti 2000 di anji shi cari sh-tsãnu adetsli di njilji di anji, ditu Makedonia ditu Zãmani shi pãnã adzã.
  • Consillu Armãńiloru easti atselu organismu armãnescu cari va s-hibã boatsea a sutsatilor cari suntu membri tu elu, la organismi reghionali, natsionali (di cratu) shi internatsionali.
  • Consillu Armãńiloru cãftã tu anlu 2009 statutlu di organismu consultativu (Participatory Status) la Consillu ali Evropã shi la alti organismi evropeani icã mundiali cari da giueapi tu dumenea dikiutiloru (rights) a omlui shi a minoritãtsloru natsionali.
  • Tu Vãsãlia Makedonia di adzã, naima multsãi bãnãtori suntu vãryarlj, dupu nãshi arbineshlj sh dapoa miletea makedonã/armãnã. Nanaparti di aiesti treili, bãneadzã sh alti milets.
  • Limba ofitsialã di cratu iasti limba vãryãreascã numãsitã nica "makedonicheascã".
  • „ostatotsi od Anticikite Makedontsi se vlasite”

Tu Manualu di isturilj ti clasa 6-a iasti anyrãpsitu cã Alexandru Marli irra vlahu (armãnlu di adzã); aiesta vas dzãcã cã Academia Vãryãreascã i pricãnãscu ofitsialu pi Armãnji ca clirunonji a Makedonjiloru ditu Zãmani.

  • Ti prota oarã limba armãńascã s-adrã limba ofitsialã tu cãsãbãlu Crushuva, Republica ali Machedonia cu detsizia-a Consiliumlu a Comunãljei Crushuva. Nãsã idhyia ashi irra cãftatã s-hibã pricunuscutã shi tu Comunile Bituli shi Shtip iu are cama multsã Armãnji, alla aiestã luyurii nica nu s-apruche.
  • Tu chirolu ditu soni s-bãgã timeljlu ali Fara Machedo-Armãnã ditu Romãnia tsi cilãstãseashti ca armãnji s-hibã pricãnãscuts ca popul ahorghea tsi sh-ari zãrtsina tu Makedonia ditu Zãmani alu Olimpia sh Filip Makedon.
      Xeani (Diaspora)

Noturi

Izvuri di Nuntru

Izvuri di Nafoarã

0 - Evropa (Europe)

1 - Gãrtsia (Ellada)

2 - Arbinishia (Albania)

3 - Republica Machedonia (Republic of Macedonia)

4 - Vãryãria (Bulgaria)

5 - Sãrbia (Serbia)

6 - Romãnia (Romania)

7 - Xeani (Diaspora)

Alti

Biblioyrathilj

Vedz shi

  • Elenji
  • Romãnji

Tags:

Armâńi Câţe Armãñi ?Armâńi Limba Armână(icã Vlaho-Machedonã)Armâńi Laolu Armãnu mutritu di ahnangheaArmâńi ZãrtsinãArmâńi Istoria di dialiheaArmâńi CulturãArmâńi Catastisea Armãnjiloru tu chirolu di adzãArmâńi NoturiArmâńi Izvuri di NuntruArmâńi Izvuri di NafoarãArmâńi AltiArmâńi BiblioyrathiljArmâńi Vedz shiArmâńiOmu

🔥 Trending searches on Wiki Armãneashce:

ChinaPiperuPistiArhimedeCaracasMahinâAyitâ1991CroațiaLiliciBârbatuPimintuStephen Hawking1997MâcariFricâBig Bang19881941Mâcâră1954ArsenicRodiuVãsãliili di pi TerraBiblia AyiaGhearyiruHelium2001George W BushMadridOu2004MaltaGranițâRadonCileAstatiniuMein KampfGiboutiMuntiSchinuChimitiruEcuadorListă di limbe după numărul de vorbitoriLithiumBuzãuȘvaițãMoartiVurgaria8 XumedruIracCasâBotswanaElena CeaushescuLuxemburgWolfgang Amadeus MozartSmolianArhitectuAremiVińiriJim Morrison🡆 More