Umiditatea este cantitatea de vapori de apă conținută într-un eșantion de aer.
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Există trei moduri de a exprima umiditatea: umiditatea absolută, umiditatea relativă și umiditatea specifică. Umiditatea absolută este cantitatea de vapori de apă (în grame) conținută intr-un volum de aer egal cu unitatea. Umiditatea relativă (abreviat RH) este raportul dintre cantitatea de umezeală continuta în aer raportată la cantitatea maximă care poate fi continuta în aceeasi cantitate de aer în teorie. Umiditatea relativă depinde de temperatură și presiune.
Există diverse dispozitive folosite pentru măsurarea umidității.
Higrometrul este un instrument pentru măsurarea umidității aerului. Principiul de funcționare a higrometrului se bazează pe modificarea lungimii unui fir de păr în funcție de umiditate.
Psihrometrul este un dispozitiv folosit în meteorologie pentru a masura conținutul de vapori de apă din aer. Psihrometrul este alcătuit din două termometre: un termometru uscat și altul umed, prevăzut cu un ventilator. În functie de diferența de temperatură dintre cele două termometre și de presiunea atmosferică, umiditatea se determină cu ajutorul diagramelor sau a tabelelor psihrometrice.
Condensul apare într-o locuință ca urmare a umidității prea mari din aerul interior. Factorii principali care influențează apariția condensului sunt:
Fenomenul de condens apare în locuință în special iarna, deoarece temperatura pereților este mică, iar cantitatea de vapori din aer este mare. Cantitatea de vapori de apă ce poate fi reținută în aer este în funcție de temperatura acestuia. Cu cât temperatura aerului este mai mică, cu atât acesta poate reține o cantitate mai mică de vapori de apă. Surplusul de vapori care nu se poate absorbi și reține în aerul locuinței se depune pe elementele interioare mai reci, sub formă de picături numite condens.
I.-Gh. Carabogdan, Bilanțuri energetice - probleme și aplicații, Editura Tehnică, Bucuresti, 1986
Fenomene meteorologice și variabile |
---|
Anticiclon | Aversă | Briză | Brumă | Burniță | Caniculă | Ceață | Chiciură | Ciclon | Ciclon tropical | Convecție | Depresiune atmosferică | Energie potențială de convecție disponibilă | Fulger | Fulger globular | Furtună | Furtună de nisip | Grindină | Hipercan | Inhibare de convecție | Îngheț | Lapoviță | Măzăriche | Muson | Ninsoare | Nori | Ploaie | Ploaie înghețată | Polei | Precipitații | Presiune atmosferică | Punct de condensare | Punct de rouă | Scara Beaufort | Taifun | Temperatură | Temperatură aparentă | Temperatură potențială | Temperatură potențială echivalentă | Temperatura suprafeței mării | Tornadă | Trăsnet | Tunet | Umiditate | Uragan | Vapori de apă | Vânt | Virga | Viscol | Vizibilitate | Vorticitate | Zăpadă |
This article uses material from the Wikipedia Română article Umiditate, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 4.0, exceptând cazurile în care se specifică altfel. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Română (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.