Mihail Roșianu: Diplomat român, 1900-1973

Mihail Roșianu
Date personale
Născut	20 octombrie 1900 Mateești, România
Decedat	28 iulie 1973 (72 de ani) București, România
Cetățenie	România
Ocupație	diplomat
Limbi vorbite	limba română
Deputat în Marea Adunare Națională
În funcție 1969 – 1973
Circumscripția	Grădiștea
Ambasador al României în Ungaria
În funcție 1965 – 23 mai 1966
Ambasador al României în Bulgaria
În funcție 18 august 1956 – 1965
Deputat în Marea Adunare Națională
În funcție 1952 – 1969
Circumscripția	Râmnicu Vâlcea
În funcție 1948 – 1952
Circumscripția	Dolj
În funcție 1946 – 1948
Circumscripția	Dolj
Premii	Ordinul Coroana României (1947) Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971)
Partid politic	PCR
Modifică date / text

20 octombrie 1900, Mateești, Vâlcea, România – d. 28 iulie 1973, București, România) a fost un diplomat și demnitar comunist român.

A lucrat în perioada interbelică ca învățător în comuna Mateești (județul Vâlcea).

A devenit membru ilegalist al Partidului Comunist din România în 1934. El a fondat un „cerc marxist”, din care făceau parte și alți învățători. În perioada celui de-al doilea război mondial, a constituit celula de partid din Târgu-Jiu, care a fost recunoscută de C.C. al P.C.R la 4 mai 1944. Mihail Roșianu a fost numit în funcția de secretar al Comitetului regional P.C.R. Oltenia.

În mai 1944, Mihail Roșianu a fost chemat la București unde i s-a încredințat sarcina să se ocupe de evadarea din lagărul de la Târgu Jiu a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și a celorlalți fruntași ai mișcării muncitorești. Motivul pentru care a fost ales este că, spre deosebire de alți membri de partid aflați în atenția Siguranței, Roșianu avea o posibilitate de mișcare pe care aceștia nu o aveau. În calitatea sa de inspector școlar pentru județele Gorj și Vâlcea, avea deplasări frecvente în aceste județe, dar și spre București. Evadarea a avut loc în noaptea de 9/10 august 1944, celula comunistă din Târgu-Jiu reușind să-i treacă pe evadați în județul Vâlcea, unde au fost preluați de celula comunistă din acel județ. A fost ales ca membru supleant al CC al PMR în perioadele 1945 - 1954 și 1955 - 1960.

După război, Mihail Roșianu a îndeplinit funcțiile de președinte al Societății Române de Radiodifuziune (martie 1952 - februarie 1954) și locțiitor de ministru al culturii (octombrie 1953 – februarie 1954). A fost trimis apoi ca ambasador în R.P. Bulgaria și în R.P. Ungară în perioada 1956 - 1966.

Mihail Roșianu a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1948 - 1975.

În mai 1961 a fost decorat cu medalia "A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România".

•   Ordinul Muncii clasa I (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”
• titlul de Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”
• medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”
• Ordinul „Coroana României“ în grad de Cavaler (1947);
• Medalia „Lupta împotriva fascismului“;
• Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasa a III-a (1948), clasa I (1960);
• Ordinul „Apărarea Patriei“ clasa a III-a (1949);
• Medalia „A V-a aniversare a R.P.R.“ (1953);
• Medalia „10 ani de la înființarea armatei R.P.R.“ (1958);
• Ordinul „23 August“ clasa a III-a (1959), clasa I (1970);
• Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a II-a (1966);
• Titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ și Medalia de Aur „Secera și Ciocanul“ (1971);
• Medalia „A 50–a aniversare a P.C.R.“ (1971).