Helen Clark

Helen Clark
Date personale
Nume la naștere	Helen Elizabeth Clark
Născută	26 februarie 1950 (74 de ani) Te Pahu⁠(d), Waikato⁠(d), Noua Zeelandă
Căsătorită cu	Peter Davis[*]​ (din 1981)
Cetățenie	Noua Zeelandă
Ocupație	politiciană profesoară universitară[*]​ politologă[*]​
Limbi vorbite	limba engleză
Administrator al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
Deținător actual
Funcție asumată 17 aprilie 2009
Precedat de	Kemal Derviş[*][[Kemal Derviş (Turkish economist, politician and academician)|​]]
Minister of Foreign Affairs
În funcție 29 august 2008 – 19 noiembrie 2008
Precedat de	Winitana Pita[*][[Winitana Pita (politician neozeelandez)|​]]
Succedat de	Murray McCully[*][[Murray McCully (politician neozeelandez)|​]]
Al 37-lea prim-ministru al Noii Zeelande[*]​
În funcție 10 decembrie 1999 – 19 noiembrie 2008
Precedat de	Jenny Shipley[*]​
Succedat de	John Key
Lider al opoziției în Parlamentul Noii Zeelande
În funcție 1 decembrie 1993 – 5 decembrie 1999
Al 11-lea viceprim-ministru al Noii Zeelande
În funcție 8 august 1989 – 2 noiembrie 1990
Precedat de	Geoffrey Palmer[*]​
Succedat de	Don McKinnon[*]​
Al 29-lea ministru al sănătății al Noii Zeelande
În funcție 30 ianuarie 1989 – 2 noiembrie 1990
Precedat de	David Caygill[*][[David Caygill (politician neozeelandez)|​]]
Succedat de	Simon Upton[*][[Simon Upton (politician neozeelandez)|​]]
Al 2-lea Minister of Conservation
În funcție 24 august 1987 – 30 ianuarie 1989
Precedat de	Russell Marshall[*][[Russell Marshall (politician neozeelandez)|​]]
Succedat de	Philip Woollaston[*][[Philip Woollaston (politician neozeelandez)|​]]
Membru al Camerei Reprezentanților din Noua Zeelandă
Circumscripția	Mount Albert[*][[Mount Albert (New Zealand Parliamentary electorate)|​]]
Legislatură	48th New Zealand Parliament[*][[48th New Zealand Parliament (term of the Parliament of New Zealand)|​]]
Circumscripția	Mount Albert[*][[Mount Albert (New Zealand Parliamentary electorate)|​]]
Legislatură	al 49-lea Parlament al Noii Zeelande[*]​
Membru al Consiliului de Coroană al Regatului Unit
Premii	Ordinul Noii Zeelande[*]​ (din 31 decembrie 2009) Steaua Insulelor Solomon[*]​ (din 2005) Champions of the Earth[*]​ (2008) honorary doctor of the University of Auckland[*][[honorary doctor of the University of Auckland |​]] (aprilie 2009) BBC 100 Women[*][[BBC 100 Women (premiu dat de BBC)|​]] (2013) orden Francyska Skaryny[*][[orden Francyska Skaryny |​]] (18 aprilie 2016) Ордени Дустӣ[*][[Ордени Дустӣ |​]] honorary doctor of the University of Waikato[*][[honorary doctor of the University of Waikato |​]] Lifetime Achievement award[*][[Lifetime Achievement award (part of the NZ Women of Influence awards)|​]] (2017) ...mai multe...
Partid politic	Partidul Laburist din Noua Zeelandă[*]​
Alma mater	Universitatea din Auckland[*]​ Goodenough College[*][[Goodenough College (Camden, Greater London, WC1N)|​]]
Semnătură
Prezență online
cont Twitter
Modifică date / text

26 februarie 1950, Te Pahu^⁠(d), Waikato^⁠(d), Noua Zeelandă) este o politiciană din Noua Zeelandă care a servit ca al 37-lea Prim-Ministru al Noii Zeelande din 1999 până în 2008 și a fost administrator al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare din 2009 până în 2017. Ea a fost al cincilea cel mai longeviv prim-ministru în Noua Zeelandă și cea de-a doua femeie care a deținut această funcție.

Clark a crescut la o fermă în afara orașului Hamilton. A intrat la Universitatea din Auckland în 1968 pentru a studia politica și a devenit activă în Partidul Laburist din Noua Zeelandă. După absolvire, a predat în domeniul studiilor politice la universitate. Clark a intrat în politica locală în 1974 în Auckland, dar nu a fost aleasă în nici o poziție. După o încercare nereușită, a fost aleasă în Parlament în 1981 ca membru pentru Mount Albert, un electorat pe care l-a reprezentat până în 2009.

Clark a avut loc numeroase funcții în cabinetul Noii Zeelande în cel de-al patrulea guvern laburist, printre care Ministru al Locuințelor, Ministru al Sănătății și Ministru al Conservării. Ea a fost prim-ministru adjunct din 1989 până în 1990, sub prim-miniștrii Geoffrey Palmer și Mike Moore. După înfrângerea laburiștilor în alegerile din 1993, Clark l-a contestat pe Moore la conducerea partidului și a câștigat, devenind lider al opoziției. În urma alegerilor din 1999, laburiștii au format o coaliție de guvernare, iar Clark a fost învestită în funcția de prim-ministru pe data de 10 decembrie 1999.

Clark a condus de-al cincilea guvern laburist, care a implementat mai multe inițiative economice, printre care Kiwibank, fondul de pensionare din Noua Zeelandă, schema de comercializare a emisiilor din Noua Zeelandă și KiwiSaver. Guvernul a introdus, de asemenea, Foreshore and Seabed Act 2004, care a provocat controverse majore cu privire la dreptul de proprietate a platoului marin. În domeniul afacerilor externe, Clark a trimis trupe în Războiul din Afganistan, dar nu și la cel din Irak. A susținut un număr de acorduri de liber schimb cu principalii parteneri comerciali, devenind prima națiune dezvoltată care a semnat un astfel de acord cu China, și a ordonat desfășurarea militară din 2006 în Timorul de Est Timorul, alături de partenerii internaționali. După trei victorii electorale, guvernul său a fost învins în alegerile din 2008. Clark a demisionat din funcția de prim-ministru și lider de partid pe 19 noiembrie 2008. Ea a fost succedată ca prim-ministru de către John Key de la Partidul Național, iar ca lider al Partidului Laburist de către Phil Goff.

Clark a demisionat din Parlament în aprilie 2009 pentru a deveni prima femeie șef al Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). În 2016, a candidat pentru funcția de Secretar General al Organizației Națiunilor Unite, dar nu a reușit să fie aleasă. A părăsit funcția de administrator al PNUD pe 19 aprilie 2017, la sfârșitul celui de al doilea mandat de patru ani, fiind succedată de Achim Steiner. În 2019, Clark a devenit patroană a Fundației Helen Clark.

Clark a fost crescută în cultul crești prezbiterian, participând săptămânal la școala de duminică. Pe când era prim-ministru, s-a descris ca fiind un agnostică.

S-a căsătorit cu sociologul Peter Davis, partenerul ei de cinci ani, în 1981, la scurt timp înainte de a fi aleasă în Parlament. Clark se afla sub presiune din partea unor membri ai partidului laburist, care doreau ca ea să se căsătorească în scopuri politice, deși ea avea rezerve personale cu privire la căsătorie. Davis era, în 2017, profesor de sociologie medicală și director al COMPASS (Centre of Methods and Policy Application in the Social Sciences) de la Universitatea din Auckland.

Clark a remarcat într-un eseu pentru cartea Head and Shoulders din 1984 despre alegerile din 1981: „A fost o campanie dificilă. Ca femeie singură, am fost foarte atacată. Am fost acuzată că sunt lesbiană, că trăiesc într-o comună, că am prieteni care sunt troțkiști și homosexuali...”.

Clark este o alpinistă pasionată. În august 2008, un grup expediție din care făceau parte și Clark și soțul ei s-a pierdut în lanțul Two Thumbs, un vârf din Alpii de Sud, când ghidul lor (și prietenul lui Clark), Gottlieb Braun-Elwert, s-a prăbușit și a murit din cauza unui presupus atac de cord.

În timpul mandatului său ca administrator al PNUD, dar și după aceea, prezența lui Clark pe social media și utilizarea intensivă a Twitter a atras atenția pozitivă a canalelor mass-media de știri. Ea a cerut un set nou de reguli pentru platformele de social media și sprijină Christchurch Call.