Gheorghe Bibescu (n.
Gheorghe Bibescu | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Gheorghe Bibescu |
Născut | 26 aprilie 1804 Craiova, Țara Românească |
Decedat | (69 de ani) Paris, Franța |
Înmormântat | Père Lachaise |
Părinți | Dumitru Bibescu[*] noble Ecaterina Vacarescu[*] |
Frați și surori | Barbu Știrbei |
Căsătorit cu | Marițica Bibescu |
Copii | Boier Bibescu |
Cetățenie | Țara Românească |
Religie | creștinism ortodox[*] |
Ocupație | politician |
Apartenență nobiliară | |
Familie nobiliară | Știrbei |
Domn al Țării Românești | |
Domnie | 1 ianuarie 1843 – 13/25 iunie 1848 |
Predecesor | Alexandru Dimitrie Ghica |
Succesor | Guvernul Provizoriu |
Modifică date / text |
26 aprilie 1804, Craiova – d. 1 iunie 1873, Paris) a fost domn în Țara Românească în perioada 1 ianuarie 1843 - 13/25 iunie 1848.
Gheorghe Bibescu era descendent direct al domnului Constantin Brâncoveanu.
Este frate cu principele Barbu Știrbei. După ce-și face studiile (dreptul) la București și Paris, intră în 1824 în administrația publică a țării, la Ministerul de Justiție și de Externe, dar demisionează în 1834, trăind până la 1842 la Paris și Viena. Reîntors, conduce opoziția contra domnului Alexandru D. Ghica și reușește să câștige alegerile din 20 decembrie 1842, cu circa 69% dintre voturi.
Ca domn a luat unele măsuri bune: a mărit armata numeric, a pus ordine în finanțele țării, i-a ajutat pe sinistrații bucureșteni care și-au pierdut casele în urma unui incendiu în ziua de Paști a lui 1847. Domnia lui a suferit din cauza influenței covârșitoare a Rusiei. Concesia minelor dată rusului Trandafiloff, produce mari nemulțumiri, iar adunarea țării o anulează. Bibescu însă, suspendă adunarea "pentru rele aplicări și gândiri", după care a condus autoritar țara, prin decrete, până în noiembrie 1846. Apoi s-au făcut din nou alegeri, în care Bibescu a dobândit în Adunare o majoritate prietenoasă. La fel de rău a fost primită încercarea lui de a introduce limba franceză ca limbă de predare în școlile superioare. Revoluția Franceză de la 1848, se repercutează și în București. După citirea Proclamației de la Islaz (9 iunie), ea este impusă și domnului la București. Bibescu a fost indecis, nu a trecut nici de partea revoluției și nici nu a înăbușit-o, astfel încât este nevoit să abdice la 13/25 iunie 1848 și să părăsească țara plecând în Transilvania.
S-a căsătorit prima dată cu Zoe Brâncoveanu, născută Mavrocordat. La 12/24 decembrie 1827 s-a născut primul copil, Grigore Bibescu, care primește numele de la nașul său banul Brâncoveanu. A doua oară se căsătorește cu Marițica Văcărescu-Ghica la 21 septembrie 1845, la Focșani.
Maria Bibescu, contesă de Montesquiou-Fézensac este una dintre fiicele domnitorului Gheorghe Bibescu cu a doua sa soție, Marițica Văcărescu-Ghica. Pe o porțiune din moșia ei din nordul Bucureștiului au luat naștere Aeroportul Băneasa și cartierul Băneasa de azi.
Georges Bibescu, fiul lui Gheorghe Bibescu, ajunge ofițer în armata franceză.
Predecesor: Alexandru D. Ghica | Domnitor al Țării Românești 1843 - 1848 | Succesor: Barbu Știrbei |
This article uses material from the Wikipedia Română article Gheorghe Bibescu, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 4.0, exceptând cazurile în care se specifică altfel. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Română (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.