Frăția

Golescu">Alexandru G. Golescu-Negru, C. A. Rosetti și alții.

Deviza societății era „Dreptate, Frăție”. S-a constituit și o filială la Paris, al cărei secretar era C. A. Rosetti: Societatea studenților români.

Valahia și capitala ei erau râvnite aproape „pe față” de ruși. Testamentul lui Petru I, pe care ei îl calificau „apocrif” pentru a adormi vigilența celorlalte puteri europene, îi obseda aproape dureros. Dacă rușii ar fi ocupat definitiv Moldova și Valahia, ar fi ajuns la Dunăre, la câteva sute de kilometri de Constantinopol, ținta primordială din Testament.

Pentru a se opune acestei intenții și a salva națiunea, tinerii boieri luminați au pus atunci bazele unor societăți secrete, cea mai cunoscută fiind Frăția. În același scop, cei mai mulți dintre membrii acestor societăți au intrat în lojile masonice propriu-zise; astfel, gândeau ei, vor putea stabili legaturi externe, „invizibile”, strânse și puternice.

• Academia Română, Istoria românilor, vol. VII, tom I, Editura Enciclopedică, București 2001 ISBN 973-45-0430-4
• Lăzărescu, Dan A., Românii în francmasoneria universală, Centrul Național de Studii Francmasonice, București 1997 ISBN 973-97-103-5-2

• Enciclopedia României