Curtea Constituțională a României (abreviat CCR) este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției.
România |
Autoritatea legislativă în România: |
Parlament format din: Camera Deputaților Senat |
Autoritatea executivă în România: |
Președintele |
Guvernul |
Autoritatea judecătorească în România: |
Înalta Curte de Casație și Justiție Curțile de apel Tribunalele Judecătoriile Consiliul Superior al Magistraturii Ministerul Public Sursa: Constituția României |
Atribuțiile Curții sunt următoarele:
Actele Curții pot fi împărțite în trei categorii: decizii, hotărâri și avize consultative.
Hotărârile au în vedere vegherea asupra procesului alegerii Președintelui României, a desfășurării referendumurilor, a inițiativei legislative a populației, și constatarea factorilor ce ar necesita un interimat. Acestea nu au efecte juridice mai mari decât cele ale unui aviz.
Obiecția de neconstituționalitate face referire la dreptul Curții Constituționale de a desemna o lege ca neconstituțională, înainte de promulgarea acesteia. CCR este unicul organ din România ce are dreptul să o facă. Înainte de promulgare, Curtea poate fi sesizată de Președintele României, președintele uneia dintre cele două Camere ale Parlamentului (Senatul și Camera Deputaților; Curtea poate fi sesizată și de amânoi în același timp), Avocatul Poporului, Guvern, Înalta Curte sau de 50 de deputați ori 25 de senatori. Sesizarea necesită să fie scrisă și elaborată.
Excepția de neconstituționalitate face referire la posibilitatea unei persoane de a pretinde neconstituționalitatea unei legi.
După revizuirea Constituției din 2003, Curtea Constituțională primește dreptul expres al formării unei hotărâri asupra unei excepții de neconstituționalitate ridicate. Această schimbare a avut ca rol oferirea posibilității cetățenilor români de a se apăra în fața unei judecăți nedrepte bazate pe o lege neconstituțională.
Curtea se compune din nouă judecători numiți pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau reînnoit. Câte trei judecători sunt numiți de către Camera Deputaților, Senat, respectiv de Președintele României. Componența Curții se înnoiește cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani, fiecare din autoritățile competente să efectueze numirile desemnând câte un judecător. Aplicarea acestui sistem de înnoire periodică a fost asigurată, la înființarea Curții, prin numirea primilor judecători pe durate de 3, 6 și 9 ani, pentru fiecare din aceste durate fiind desemnat, în mod corespunzător, câte un judecător din fiecare grupă.
Numit de | Nume (Funcție) | Început de mandat | Final de mandat |
---|---|---|---|
Senat | Marian Enache (Președinte) | 2016 (2022) | 2025 (2025) |
Cristian Deliorga | 2019 | 2028 | |
Laura-Iuliana Scântei | 2022 | 2031 | |
Camera Deputaților | Attila Varga | 2016 | 2025 |
Gheorghe Stan | 2019 | 2028 | |
Bogdan Licu | 2022 | 2031 | |
Președintele României | Livia Stanciu | 2016 | 2025 |
Simina Tănăsescu | 2019 | 2028 | |
Mihaela Ciochină | 2022 | 2031 |
Mandatul unui membru al Curții Constituționale a României este de 9 ani, unii dintre membrii actuali fiind aleși pentru perioade mai mici, deoarece înlocuiesc alți judecători care au decedat sau au renunțat la mandat înainte de expirarea acestuia.
Toate deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind, astfel, informații comunicate din oficiu. De asemenea, textul deciziilor poate fi accesat și direct din baza de date, pe pagina de internet a Curții Constituționale, potrivit unor criterii specifice instanței de contencios constituțional, între care obiectul excepției de neconstituționalitate (tipul și nr. actului normativ supus controlului de constituționalitate), nr., respectiv data actului (deciziei), precum și altele.
Asemeni altor instituții ale democrației postcomuniste, au existat suspiciuni sau chiar veridicte de colaborare cu Securitatea, poliția politică a regimului comunist, pentru anumiți membri ai Curții Constituționale. Astfel, în aprilie 2007, deputatul PIN Cozmin Gușă a relevat presei faptul că doi judecători ai Curții Constituționale din acea vreme (Aspazia Cojocaru și Gábor Kozsokár) ar fi primit din partea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității verdict de colaborare cu Securitatea. CNSAS a confirmat doar în cazul Aspaziei Cojocaru respectivul verdict, dat în unanimitate. Judecătoarea a contestat verdictul, iar câteva săptămâni mai târziu, CNSAS a revenit asupra verdictului, spunând că Aspazia Cojocaru nu a făcut poliție politică.
This article uses material from the Wikipedia Română article Curtea Constituțională a României, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 4.0, exceptând cazurile în care se specifică altfel. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Română (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.