Contracție Musculară

Este modalitatea de generare a forței necesare diferitelor activități și e rezultatul impulsurilor nervoase care acționează asupra mușchilor. Necesită pentru realizare energie chimică furnizată de adenozintrifosfat. A fost investigată de fiziologul german Adolf Fick.

Senzația de contracție musculară permite identificarea calitativă pentru mărimea fizică forță.

• izotonică - lungimea mușchiului variază, iar tensiunea rămâne constantă; mușchii realizează lucru mecanic. Aceste contracții sunt caracteristice majorității mușchilor scheletici;
• izometrică - lungimea mușchiului rămâne neschimbată, dar tensiunea creste foarte mult. Mușchiul nu prestează lucru mecanic extern; toată energia chimică se pierde sub formă de căldură și lucru mecanic intern. Exemplu: susținerea posturii corpului;
• auxotonică - variază și lungimea și tensiunea mușchiului.

Procese biochimice

Procesele biochimice sunt reprezentate de transformările chimice ce au loc pentru a asigura energia necesară contracției: hidroliza ATP, oxigenarea, glicoliza.

Manifestări mecanice

Manifestări termice

Gradul de contracție musculară e reglat de elementele receptoare care constituie analizatorul kinestezic.

• Tonus muscular
• Biomecanică
• Dinamometru

• A. Lehninger, Biochimie vol I-II, Editura Tehnică, București 1987-1992
• V. Ranga; I. Teodorescu Exarcu. Anatomia și fiziologia omului, Editura Medicală, București 1970
• R. Negoescu Initiere în electronica medicală. Biolectricitate. Măsurări biofizice, București: Editura Tehnică, 1985
• R. Negoescu Instrumentația electronică biomedicală - Inițiere , București: Editura Tehnică, 1985
• C. Zaciu Metode electronice de măsurare in neurobiofizica celulară, Editura Dacia, 1983
• R. Strungaru Electronica medicală, Editura Didactică și Pedagogică, 1982
• V. Vasilescu, D. G. Mărgineanu Introducere în neurobiofizică, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979
• I. Stamatoiu, B. Așgian, C. Vasilescu Electromiografie clinică, Editura Medicală, 1981