Alexandru Bârlădeanu: Economist român

Alexandru Bârlădeanu
Date personale
Născut	25 ianuarie 1911(1911-01-25) Comrat, Gubernia Basarabia Imperiul Rus
Decedat	13 noiembrie 1997 (86 de ani) București, România
Părinți	Perpetua Caitas
Căsătorit cu	Marcela Rusu, Michaela Pamfil-Bârlădeanu
Copii	Irina și Alexandru
Cetățenie	România  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Etnie	găgăuz
Ocupație	economist politician
Limbi vorbite	limba română limba rusă
Membru al CC al PMR / PCR
În funcție 28 decembrie 1955 – 12 august 1969
Ministrul Comerțului Exterior
În funcție 7 octombrie 1948 – 18 mai 1954
Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri
În funcție 3 octombrie 1955 - 21 august 1965 9 decembrie 1967 – 27 ianuarie 1969
Vicepreședinte al Academiei Române
În funcție 2 februarie 1990 – 1 februarie 1994
Deputat în Adunarea Deputaților
În funcție 1946 – 1948
Deputat în Marea Adunare Națională
În funcție 1948 – 1975
Senator FSN
În funcție 1990 – 1992
Premii	A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România
Partid politic	Partidul Comunist Român, Consiliul Frontului Salvării Naționale, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, FSN
Alma mater	Facultatea de Drept la Universitatea din Iași (1937); doctorat în economie (1940)
Cunoscut pentru	semnarea scrisorii celor șase
Profesie	profesor, economist, politician comunist
Membru titular al Academiei Române
Modifică date / text

25 ianuarie 1911, Comrat, Imperiul Rus – d. 13 noiembrie 1997, București, România) a fost un economist și om politic rus și român de origine găgăuză, membru titular și vicepreședinte al Academiei Române.

Alexandru Bârlădeanu, de origine etnică găgăuză, a reprezentat una dintre figurile politice, culturale și științifice ale etniei lui alături de Gleb Drăgan (academicieni), N. Topciu (imunolog), Ion Fazlî (compozitor).

Alexandru Bârlădeanu, de formație economist marxist, a fost membru al Partidului Comunist Român din anul 1943. A plecat din România după ce Basarabia a fost anexată de către URSS și a lucrat la un institut din Moscova de cercetări economice, în timpul derulării celui de al doilea război mondial. A revenit în țară în anul 1946 și a ocupat o serie de posturi de mare importanță în diverse ministere de tip economic. Împreună cu Gheorghe Gaston-Marin a fost unui din cei care au implementat impunerea economiei de comandă. A fost reprezentant al României în cadrul CAER-ului, a ocupat poziții de conducere în aparatul departamentelor de stat în planificare precum și în comerțul exterior.

Ca ideolog comunist, Alexandru Bârlădeanu și-a atras adversitatea lui Nikita Hrușciov, sfidând planurile URSS-ului pentru crearea unui complex economic suprastatal. Având o carieră politică debordantă, Alexandru Bârlădeanu avansează din poziția de Membru supleant al Biroului Politic de sub Gheorghe Gheorghiu Dej până la postul de Președinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice, trecând prin funcțiile de Membru al Consiliului Executiv și de Membru al Prezidiului Permanent al Congresului al IX-lea al PCR din iulie 1965.

Împreună cu Leonte Răutu a contribuit direct la realizarea Declarației cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Romîn în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale adoptată de Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din aprilie 1964.

A intrat în conflict cu Elena Ceaușescu, moment în care a demisionat din toate funcțiile deținute în decembrie 1968. A devinit membru al Academiei Republicii Socialiste România, fără a fi scris vreo lucrare științifică vreodată. Odată cu venirea anului 1989, a semnat celebra „Scrisoare a celor șase” în luna martie. După momentul revoluției din decembrie 1989 când sistemul comunist s-a prăbușit, Alexandru Bârlădeanu a devinit demnitar de rang înalt în cadrul structurilor Frontului Salvării Naționale și a beneficiat de multe onoruri și funcții printre care și cea de Președinte al Senatului României. Cu ocazia decesului liderului țărănist Corneliu Coposu din anul 1995, Alexandru Bârlădeanu a recunoscut în mod public că deși el și Coposu aparțineau aceleiași generații, președintele țărănist a ales calea cea dreaptă.

Din 1960 până în 1962 a fost președinte al Federației Române de Fotbal. În mandatul său, el a marginalizat echipa națională de fotbal, retrăgând-o din calificările pentru Campionatul Mondial de Fotbal din 1962^{⁠(en)[traduceți]}, pe motiv că aceasta ar pierde oricum și nu este nevoie să participe astfel la propaganda capitalistă antiromânească.

A fost căsătorit cu actrița Marcela Rusu după ce aceasta se despărțise de regizorul Moni Ghelerter. Marcela Rusu va deveni mai apoi soția dramaturgului Aurel Baranga. A avut doi copii, Irina și Alexandru (nu se știe exact dacă au fost înfiați sau nu). Ultima sa soție a fost Michaela Pamfil-Bârlădeanu, fosta soție a lui Ion Gerota.

• 1928 – absolvent de liceu la Iași
• 1933 – admitere la Facultatea de Drept a Universității din Iași
• 1937 – anul în care profesorul Gheorghe Zane l-a luat ca asistent la catedra pe care o conducea
• În 1940 revine în Basarabia natală, după anexarea sa de către U.R.S.S.
• În anul 1946 a devenit membru al Partidului Comunist din România
• În mai 1961 a fost decorat cu medalia A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România
• În 1989 a fost unul dintre semnatarii scrisorii celor șase (foști lideri ai PCR care îl criticau pe Nicolae Ceaușescu).
• În 22 decembrie 1989, ca urmare a Revoluției din 1989, a devenit membru în Consiliul Frontului Salvării Naționale, apoi în Biroul Executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională.

• Profilul pe situl Camerei Deputaților Arhivat în 11 august 2020, la Wayback Machine.
• Lavinia Betea, Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceaușescu și Iliescu. Convorbiri, București, Evenimentul Românesc, 1997
• Alexandru Bârladeanu (și alții), Misiunile lui A. I. Vâșinschi în România, (trad.) București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 1997
• Lavinia Betea, Partea lor de adevăr, București, Compania, 2008 (cartea reia într-o versiune revizuită volumul Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceaușescu, Iliescu. Convorbiri).

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B
• Un vicepremier roman, pe Tower Bridge Arhivat în 6 iulie 2013, la Archive.is, 20 decembrie 2004, MIHAI RETEGAN, Jurnalul Național
• Ca un trăsnet din senin - interviu despre naționalizare^{[nefuncțională]}, 12 iunie 2006, Lavinia Betea, Jurnalul Național
• Fișă de cadre la partid: Alexandru Bârlădeanu Arhivat în 5 iulie 2013, la Archive.is, 23 aprilie 2009, Jurnalul Național
• Ancheta lui Bârlădeanu: spion, speculant, retrograd, degradat civic și moral^{[nefuncțională]}, 23 aprilie 2009, Lavinia Betea, Jurnalul Național
• Între mica și marea istorie Arhivat în 5 iulie 2013, la Archive.is, 3 aprilie 2008, Paula Mihailov Chiciuc, Jurnalul Național
• Fișă de cadre la partid: Alexandru Bârlădeanu, 23 aprilie 2009, Jurnalul Național