Fiòca

La fiòca a l'é na precipitassion atmosfèrica ch'as presenta coma na moltitùdin ëd cristaj d'eva giassà ch'a pijo ël nòm ëd falavòsche ëd fiòca.

Fiòca
Un cristal ëd fiòca vist al microscòpi eletrònich a scansion

An termo fìsich a l'é na strutura granular e duverta, për sòn as presenta còtia, gavà quand ch'a l'é sgnacà da na quàica pression esterna.

La fiòca as forma ant l'àuta atmosfera. Ambelessì ël vapor d'eva, con na temperadura sota ij 0 °C a sublima (visadì a passa da lë stat gaseus a col sòlid), peui a tomba an càusa a sò pèis e a riess a argionze ël seul sensa slinguesse. Sòn a peul capité mach se la temperatura al seul a l'é sota ij 2 °C e ant gnun seuli intermedi dl'atmosfera a-i son pi che 0 °C; dësnò, la fiòca a së slingua e a ven pieuva.

Fiòca
Canon da fiòca

A l'é possìbil, se le condission climàtiche a son giuste, ëd produve 'd fiòca artifissial an dovrand ëd canon fàit apòsta. Sòn as fà ant le piste da sghijé quand ch'a-i manca la fiòca natural.

Tags:

AtmosferaCristalEvaFìsicaPression

🔥 Trending searches on Wiki Piemontèis:

Material ìbridProvincia ëd ConiÀtomGiuseppe Pellizza ëd Volped2003Elfriede JelinekPèndol sempiZac EfronLenga portughèisaCoordinà geogràficheMont FujiAlfabet fonétich intërnassional1975GiaponImperi RomanIndonesiaLenga latin-aRegion ëd BrusselYangtzeBaradiliPsicologìaGesù ëd NàsaretMosambichDrit d'autorLenga jemezLej ëd LenzCitroënAcrolèt1982Fija mia pijlo paErevanBiologìaSanta Locaia, Castro de ReiFloridaCreuzier-le-NeufGioann Batista Cacheran ëd BricherasMauro VestriAndeMoscaRaviscaninaFlinGrandëssa fìsicaMiddlesbrough FCLenga SansuGianfranco FunariTomà d'AquinSaint-TropezTeorema ëd PitàgoraLenga italian-aQuercus ilexNapoleon Bon-a-partJames Clerk MaxwellOmerCasto (BS)Gianni RodariSanto Domingo de la CalzadaInterlingueRotterdamRivolussion fransèisaToledoHarry PotterVitòrio Alfé2002Lenga breton-a🡆 More