Cumüna Tàgia: Cumǜna lìgüre

Tagia (ascì Tàggia, Taggia in italiàn) a l'è ina cumǜna de 13.732 abitànti ch'a se tröva int'a Pruvincia de Imperia (dati agiurnài au 2022).

TG
Sta pagina chi a l'è scrìta in tagiàscu
Tagia
cumǜna
Tagia – Stemma Tagia – Bandiera
Tagia – Veduta
Tagia – Veduta
Panurama de Tagia
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
RegiónCumüna Tàgia: Geugrafìa, Stòia, Pòsti de interesse Liguria
ProvìnsaCumüna Tàgia: Geugrafìa, Stòia, Pòsti de interesse Imperia
Aministraçión
ScìndicoMario Conio (lista civica de sentru-drita Insieme) da-o 12-6-2017 (2º mandòu da-o 13-6-2022)
Teritöio
Coordinæ:43°50′37.89″N 7°51′03.34″E / 43.843858°N 7.850928°E43.843858; 7.850928 (Tagia)
Altitùdine39 m s.l.m.
Superfìcce31,36 km²
Abitanti13 732 (31-5-2022)
Denscitæ437,88 ab./km²
FraçioìnTagia, Levà (sêde da cumüna), Arma
Comùn confinantiBaǜcu, U Castelâ, Seriana, U Dusséu, Preabrüna, A Riva de Tagia, San Remu
Âtre informaçioìn
CAP18018
Prefìsso0184
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT008059
Cod. cadastrâL024
TargaIM
Cl. scìsmicazöna 2 (sismicitæ media)
Cl. climàticazöna C, 1 165 GG
Nomme abitantitagiaschi
Sànto patrónMadònna Miracuùża
Giórno festîvo11 marzu
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
Tagia
Tagia
Tagia – Mappa
Tagia – Mappa
Pużiziun da cumüna de Tagia int'a pruvincia d' Imperia
Scîto instituçionâle

Geugrafìa

A cumüna a cumprende u teritòju de dui diferenti paìsi, chélu de Tàgia, ch'u ghe dà u nome, e chélu de Àrma, càxu che int'a pruvinza u se tröva numa intu capulögu, furmàu da Ineja e U Pòrtu.

Cumplescivamente u cunta 'na süperfìcie de 31,36 chilometri quadri, estesa surveciü int'u bassìn de l'Argentìna, tantu inta zòna de chélu valùn, quantu di sò afluènti, cume l'Oxentìna, ch'u se ghe zunta in lucalitài San Zorżu.

Tàgia

Sentru abitàu a tréi chilòmetri daa maìna, u l'è u nücleu ciü antìgu di dui, sciü a bunda de drìta da giaira Argentìna. U sò nucleu uriginàiu, l'antìga Tabia medievàle, u l'è staitu tiàu sciü inturnu au priuràu benedetìn da Nostra Scignùa du Canéu.

Àrma

Edificàu lòngu a còsta, pìja u nome daa grotta ciamà Arma da Nunzià, ai cunfìn cun a cumüna de San Remu, scituà au de sùta du prumontòju cun u stézzu nòme. Svilüpàu ciü ressentemente, u cröve chéla parte finàle da ciàna furmà daa giaira de Tàgia, ciü in autra parte culucà inta zona li de daré, i cuscì diti Casteleti. A sti chi a se zunze pöi a pàrte növa, lòngu a stràda de culegamentu cun Tàgia.

Cunfìn

Tàgia a cunfìna a nòrd cun Baücu, Seriana (versu punente) e U Dusséu (versu punente), Preabrüna, U Castelâ e A Rìva a levante e San Remu a punente.

Stòia

Pòsti de interesse

Cumüna Tàgia: Geugrafìa, Stòia, Pòsti de interesse 
U burgu de Tagia cun a baxìlica

Ecunumia

Cultǜa

U dialetu de Tagia

A Tagia a se parla ina variante da lénga lìgüre, de tranżiziùn tra u Lìgüre de punente e chélu de sentru-punente.

Pe sarvà stu dialetu chi u l'è staitu pübricàu in glusariu etimulogicu ascì, du 2019, cüràu da Costante Lanteri e Silvio Balestra.

De seguitu a tabèlla da grafìa da éli adutà.

Grafìa Lanteri-Balestra
Létere Sòi

IPA/AFI

Nòte
A a
B b
C k/ʧ
D d
E e/ɛ e serà/ e avèrta
F f
G g/dʒ
H mǜta
I i
J ij són du franzéise "famille"
L l
M m
N ɱ/n/ŋ
O o/ɔ o serà/o avèrta
Ö ø són de eu franzese
P p
Q k
R r Segnà numa se vibrante, càżże quandu intervucalica
S s/z Rara, de suvente aa fin o ai inizzi de paròle, atrimenti sempre impüa
S-C ʃ+ʧ són da paròla "s-ciüma"
T t
U u
Ü y són da "u" françéize
V v
X ʒ són do françéize "jardin"
Z s són de l'italiàn "sempre"
Ż z són da "s" de l'italian "rosa"

Fèste e fée

Vie de cumünicaziùn

Autri prugèti

Contròllo de outoritæVIAF (EN146739106 · WorldCat Identities (EN146739106

Nòtte

Tags:

Cumüna Tàgia GeugrafìaCumüna Tàgia StòiaCumüna Tàgia Pòsti de interesseCumüna Tàgia EcunumiaCumüna Tàgia CultǜaCumüna Tàgia Fèste e féeCumüna Tàgia Vie de cumünicaziùnCumüna Tàgia Autri prugètiCumüna Tàgia NòtteCumüna Tàgia2022Imperia

🔥 Trending searches on Wiki Lìgure:

MonæaMosca (çittæ)1230SeténbreInsalatta nissardaCampora San Giovanni13 dexénbreInternational Standard Name IdentifierNorveggiaGautama BuddhaI manézzi pe maiâ 'na fìggiaDante ArdighêCalifornioAshgabat19851977CatalognaGian Giacomo CavalliLengua swaïliCanadaLengoa ligureEnéideLengua sardaCerereLéngoa latìnn-aXVIII secolo1972Nikola TeslaQuechuaInterlingue17 frevâAtomo17 agostoRiseu (mozàico)2010CartilagineColsaFloridaDialetto monegascoBandêa da Ligûria1606Iliade (Omero)Vendée GlobeKim Il-sungStémma de ZênaArchaeaZena (Genoa CFC)EratosteneElementi chimici2024Napolion BonaparteMisciscippi7 arvîLengua yiddishIslamabadBandêa de ZênaAlbaniaCorea do SudDhakaRío de la Plata8015 frevâLûnäio GregorianComunicaçionBacteria20 zûgnoDamascoA floa du luvu e da guipe🡆 More