Finô (Finâ in s̠enéis̠e, Finarum in latìn e Finale Ligure in italiàn) u l'è ün cumüne de 11.733 abitanti da pruvinsa de Savuna, u cuintu ciü gréndu doppu Savuna, Arbenga, Coiri e Varas̠s̠e, spartiu in varie cuntrè d'ancö tachè insemme.
FI | Sta pagina chi a l'è scrita in finarìn, in-ta variante du Burgu |
Finô cumüne | |||
---|---|---|---|
Vista du Burgu e, ciü luntàn, da Marina ascì | |||
Localizaçión | |||
Stâto | Itàlia | ||
Región | Liguria | ||
Provìnsa | Savuna | ||
Aministraçión | |||
Scìndico | Ugo Frascherelli (Lìsta cìvica "Ugo Frascherelli Sindaco") da-o 26-5-2014 (2º mandòu da-o 27-5-2019) | ||
Dæta de instituçión | 1927 | ||
Teritöio | |||
Coordinæ: | 44°10′08.66″N 8°20′36.73″E / 44.169072°N 8.343536°E | ||
Altitùdine | 10 m s.l.m. | ||
Superfìcce | 35,53 km² | ||
Abitanti | 11 423 (30-6-2019) | ||
Denscitæ | 321,5 ab./km² | ||
Fraçioìn | Lacremô, Gura, Môgne, Muntixélu, Ölle, Perti, San Benardìn, Varigotti, Versi | ||
Comùn confinanti | Borsi Verési, Côrxi, Nori, Orcu Feìn, U Tû, Véssi | ||
Âtre informaçioìn | |||
CAP | 17024 | ||
Prefìsso | 019 | ||
Fûzo oràrio | UTC+1 | ||
Còdice ISTAT | 009029 | ||
Cod. cadastrâ | D600 | ||
Targa | SV | ||
Cl. climàtica | zöna C, 1 340 GG | ||
Nomme abitanti | Finarìn Finaléixi (ze) Finùn (sv) | ||
Sànto patrón | San Giuanne Batista | ||
Giórno festîvo | 24 sügnu | ||
Cartògrafîa | |||
Pusisiùn du cumüne de Finô in-ta pruvinsa de Savuna. | |||
Scîto instituçionâle | |||
Sité ricca de stòia, a sö lücalité du Burgu, che a l'è stèta da-u 1162 fìn a-u 1797 a capitô de l'antigu stôtu du Marchexùn de Finô, a l'è a-a giurnô d'ancö cunsciderô ün di burghi ciü bèlli d'Italia.
Finô u se truva in-ta rivêa de Punénte, in-ta s̠öna tra-i dòi côi da Crôvas̠òppa e de Côu Nori. A parte de aréna da costa ligüre scituô in-tu teritöriu de stu cumüne chi a l'è spartia in sincue töcchi da-i côi da s̠öna. A primma parte, che a va da-u côu da Crôvas̠òppa a-a colla, che a riva arénte a-u mô, unde a se truva a fortes̠s̠a de Castelfrancu, a l'è cuélla da lücalité de Marina. A levante de sta colla chi, dita du Gottero ascì, a gh'é a marina da lücalité de Pia che a riva fin a-u côu du Castelléttu, poi separùn da-u côu San Dunôtu da üna aréna da-u mèximu numme. A-a fìn a gh'è a marina de Varigotti, cunpresa tra-u côu de San Dunôtu e Côu Nori, e divis̠a a meité da-u côu de punta Crena. L'area a levante de punta Crena a cunprende cuarche d'üna tra-e aréne ciü bèlle e cunusciüe de tütta a rivêa de Punénte, cumme l'ansa di Saracìn e l'aréna du Malpasso.
Finô u l'è bagnùn da tréi sciümére: a Pora, u sö afluénte Aquila e a Susà, a cuôle a se caccia in-tu Mô Ligüre a Pîa. E valè de ste sciümére chi i sùn separè da-i vari bricchi da s̠öna e u gh'è ascì, a levante du céntru du pais̠e, l'ôtucianu de Môgne, riccu de gréndi e inpurtànti ôrme, unde i sùn stète truvè varie testimunians̠e da presens̠a de l'ommu primitivu in-ta s̠öna.
A s̠öna de Finô a l'è stèta abitô fina da-u Paleoliticu, cumme testimuniùn da di retruvaménti in-te l'ôrme de l'area, tra-e cuôli cuélla de Aréne Candide, cunusciüa cumme l'Armassa ascì. In-te sta ôrma chi u l'è stètu truvùn ün di sepürti ciü antighi d'Euröpa, che u remunta a ciü o menu 25.000 anni fa, ditu u sepürtu du "S̠uénu Prìnsipe". A particularitè de stu sepürtu chi, de ün fiö de 15-16 anni, a l'è a ricches̠s̠a du sö curedu e a cunpletes̠s̠a du retruvaméntu, fètu u primmu de mas̠u du 1942 da-a squadra du prufesü Luiggi Bernabò Brea. Ôtri retruvaménti, ciü res̠énti, i sùn stèti fèti in-ta cuscì dita "tôna de fôie", parte da grénda ôrma de Môgne, e turna in-te l'Armassa, unde u l'è stètu truvùn ün primitivu semetéiu cun chinse sepürti.
Tantu inpurtànti i sùn ascì e dexéne de scrite in sce ciatte prie da s̠öna, cunusciüe cumme "ciappe", tra-e cuôli se regurdan u Ciappu de Cunche, u Ciappu da Sô e u Ciappu di Séixi.
A-a giurnô d'ancö a ciü parte di reperti truvòi in-ta s̠öna a l'è cunservô e vixibile in-tu müs̠eu da sité, scituùn in-tu cunventu de Santa Caterina, a-u Burgu.
U teritöriu du cumüne de Finô u l'è stètu cuntrulùn da varie pupulasiòi in-tu cursu di seculi. S̠a primma de l'eté di Rumôni sta s̠öna a l'éra ün inpurtànte area di cumerci, esendu a-u cunfin tra-i teritöri di ligüri Sabazi e di Ingauni. De stu periudu chi a testimunians̠a ciü famus̠a a l'è següraménte cuélla du "Vilàggiu de Agnime", céntru furtificùn in simma a-a Ruca de Perti e pupulùn da-u IX seculu fìn a-u IV seculu a.C., scrövertu in-tu 1959 da üna spedisiùn de l'Institûtu Internasiunôle de Stüdi Ligüri.
De l'eté rumôna i ghe sùn nümerus̠i resti, scibén che a no gh'éra ancura di grossi céntri, s̠untòi a-e stradde che i traversôvan a s̠öna, survatüttu da l'inpurtànte via Julia Augusta che, custruia pe oréi de l'inperatû Cesare Gustu, in-te stu töccu chi a s̠untôva Vada Sabatia (d'ancö Vué) cun Albingaunum (Arbenga), e da cuscì dita "Stradda Romera". Testimunians̠e de ste stradde chi i sùn i sincue punti rumôni, du I-II seculu d.C., da valô Ponci (da-u latìn Vallis Pontium, "a valô di punti"), valô segundaria da sciüméra Susà. Chi i se truvôvan ascì, tra-i cuscì diti punte Müttu e punte de l'ègua, de antighe côve pe l'estrasiùn da pria du Finô.
A remunta ciü o menu a-u IV-V seculu d.C. a custrusiùn da primma géxa paleocrestiana in-ta lücalité de Pîa, cunusciüa cumme a "ceive de Finô", da cuôle a l'è ancura vixibile a parte ciü bassa. A se truva sutta a-u cunventu di scapüsìn de San Fransescu, unde a l'è stèta scröverta doppu di travai a-u cunventu fèti tra-u 1940 e u 1945.
A despetu du creppu di rumôni a Ligüria a resterà ancura pe ün pö de tenpu sutta a-i bisantìn, cun-a cuscì dita Provincia Maritima Italorum, cuande u restu da Cianüra Padana u l'éra s̠a cuntrulùn da-i lüngubardi. Pe difende u limes, che u caminôva lüngu a sùra di munti, i sùn stèti realis̠òi di castra, tra-i cuôli se regurdan u Castrum Perticae e i castra de Pia e de Orcu. U Castrum Perticae, cunusciüu cumme castéllu de San Tugnìn ascì (da-u numme de l'arénte gexétta), u l'è üna furtificasiùn du VI-VII seculu scituô in simma a l'értu briccu che u divide Perti da valô de Orcu Feìn, dunca cuélla da sciüméra Aquila, arénte a-u scitu de l'antigu céntru ligüre du vilàggiu de Agnime. U castéllu de Orcu (Castrum Orche) u se truva a levante du pais̠e da-u mèximu numme, arénte a-a géxa de San Lencìn, e u cuntrulôva ségge a valô du riàn Curnei (afluénte da Susà, a levante) che a valô de Feìn, a punénte. Cun-u castéllu de Varigotti (Castrum Varicottis), scituùn in simma a-u côu de punta Crena e desentégùn in-tu 1341 da-i s̠enéis̠i, ste furtes̠s̠e chi i furmôvan u scistema de difeis̠a de l'area, primma da custitusiùn du Marchexùn.
U cuntrullu di bisantìn u l'è finiu in-tu VII seculu, cun-a cuncuista du re di lüngubardi Rutari du picenìn pais̠e de eté rumôna che u se truvôva a-a fuxe da Pora in-tu 641 e, in-tu 643, du pais̠e de Varicottis, du cuôle i sùn stèti desentégòi u primmu castellu e e müraie.
Doppu i seculi ciü scüri de l'ôtu mediuevu a primma testimunians̠a scrita du Finô a remunta a-u 967, cuande l'inperatû Otun I u cunsegnôva a Aleramo du Munferùn e tère da cuscì dita môrca Aleramica, tra-e cuôli u l'è indicùn u castellu de Orcu ascì. Tra-i discendenti de Aleramo u se pö regurdô Riccu du Vasto, ditu ascì Du Caréttu, mens̠unùn in-te ün dipluma du 1162 unde l'inperatû Federiccu Bôrbarussa u dôva a lé de tère e di tituli, tra-e cuôli cuéllu de marchéis̠e de Savuna, cun pudesté surva a s̠öna de Finô ascì. Scibén che a sö investitura a l'éra surva ün teritöriu benbén ciü grossu, u sö puréi u l'éra a-a fìn efettivu sölo in-te l'area du Finô (dètu che Savuna in pochi anni a diventerà ün liberu cumüne) e dunca u se fa incuménsô a stòia du Marchexùn propriu in-tu 1162, cun Riccu du Caréttu cumme sö primmu marchéis̠e.
Da-a fìn du XII seculu a cuménsa ün periudu de grénde s̠viluppu pe tütta a s̠öna, aviùn cun-a realis̠asiùn da primma parte du Castél Govone (foscia in-tu 1172), in simma a-a colla du Becchignolo. Inpurtànte a l'è ascì a fundasiùn, fèta pe oreité du marchéis̠e Riccu II, du céntru de Burgu (mens̠unùn pe-a primma otta in-tu 1213 cumme Burgus Finarii, u "Burgu du Finô") tra-a fìn du XII e u prinsipiu du XIII seculu, u cuôle u deventerà préstu a capitô du Marchexùn. De ciü, a fundasiùn a l'è stèta foscia fèta a-u pustu de ün ciü antigu pais̠e, dèti di res̠énti retruvaménti sutta a-a ciassa du tribunô, remuntanti a-u X seculu.
In-tu XIV seculu, cun-a crescita du puréi du Marchexùn (cumme a fundasiùn du Marchexùn de S̠üccaellu in-tu 1397 da parte de ün ramu da famia di Du Caréttu) a Repübbrica de S̠éna a incuménsôva a avéi de mire in-sciu Finô de moddu de tacô tütta a rivêa de Punénte, dètu che i Du Caréttu i cuntrulôvan a söla stradda che da-u mô a l'andôva a-u Ducôto de Milan che a no fusse sutta a-i s̠enéis̠i. Pe sti mutivi chi a scciuperà in-tu 1447 a cuscì dita guéra du Finô (che in-tu mentre u l'éra sutta a-u marchéis̠e Galiottu I), e che a fenirà l'annu doppu cun-a vitöria s̠enéis̠e, scibén che cuésti i saran caciòi s̠a in-tu 1450 da-e trüppe de Giuanne I. A stòia de sta guéra chi a l'è cuntô da Gianmario Filelfo, scrivàn s̠enéis̠e cuntenpuraneu a-i fèti, in-tu sö libbru Bellum Finariense, du 1453.
In-ti anni sucessivi i sùn stète realis̠è e növe müraie du Burgu, ancura vixibili cu-e tréi purte de purta Carétta, purta Testa e purta Rumôna du Murìn, e a famus̠a ture di diamanti de Castél Govone (du 1490). In-tu 1462 u l'è stètu restruturùn u Palas̠s̠u du Tribunô e, in-tu 1492, a s'è custruia a particulô géxa de Nostra Scignura du Loreto a Perti, cunusciüa cumme a géxa di sincue canpanìn ascì.
In-tu periudu sucessivu a-a vitöria in-ta guéra du Finô, u Marchexùn u l'è arivùn a-u sö mascimu splendure, cuncuistandu vari pais̠i lüngu a Valô Burmia, fina a Saliceto e a Paroldo, fètu che u purtôva gréndi ricches̠s̠e da-i cumerci. In-tu mèximu periudu a gh'è stèta a custrusiùn de vari palas̠s̠i de famie nobili, cumme i Ricci, che i gh'àn avértu u sö palas̠s̠u in-tu 1529, i Cavasola e, tra-i ciü inpurtànti, i Buraggi.
Però u muméntu de pôxe u l'è scentùn préstu: cun-a scüs̠a de cuôrche revurta cuntra a-u marchéis̠e Alfonsu II e a-u sö môguvernu, a Repübbrica de S̠éna in-tu 1558 a l'à mesciùn cun sucessu guéra a-u Marchexùn. A ogni moddu a l'à cuntrulùn u Finô sölo fìn a-u 1602, cuande, cun-a murte de l'urtimu marchéis̠e (Sfors̠a Dria), u végiu marchexùn u l'è passùn sutta a l'inperu spagnollu, restandu de iure ün feudu inperiô. Pe-a Spagna u cuntrullu de Finô u l'éra tantu inpurtànte dètu che u cunsentiva ün seisu a-u mô pe-u cuscì ditu "Camìn spagnollu" u cuôle, traversu u Ducôto de Milan, u cunsentiva a-e trüppe da Spagna e da Napuli de rivô in-te Fiandre, pruvinse ribelli. A-u periudu spagnollu i remuntan varie custrusiòi, a-a giurnô d'ancö ancura existenti, cumme a purta Reôle, realis̠ô a-u pustu da purta Carétta, u rafurs̠améntu di castelli s̠a pres̠enti, a custrusiùn da furtes̠s̠a de San Giuanne, surva a-u céntru du Burgu, l'ôrcu triunfôle da Marina e a scistemasiùn de varie géxe, cumme cuélla de San Biôxu.
A fìn da duminasiùn spagnolla, in-tu 1707, a curispunde a-u defenitivu declìn du Marchexùn, catùn da S̠éna in-tu 1713, a cuôle a l'è stèta l'urtima feudataria de Finô, es̠ercitandu u sö cuntrullu traversu ün guvernatö. Scinbulu da növa gestiùn a l'è a destrusiùn, in-tu 1715, de Castél Govone; gestiùn che a l'à duvüu gestî de revurte asci, cumme cuélle du 1730 e du 1734, e ün invasiùn di piemontéis̠i. Cun-a Pôxe de Acquisgrana du 1748 u cuntrullu de Finô u l'è stètu du tüttu dètu a-a Repübbrica de S̠éna, a cuôle a l'à tacùn dritaménte a s̠öna a-i sö dumini, restandu cuscì Finô sölo de iure ün marchexùn, cunservandu però i sö antighi Statuta.
L'antigu Stôtu u l'è dunca finiu du tüttu in-tu 1795, cuande, cun l'invasiùn de trüppe francéis̠i de Napuleùn e a creasiùn da Repübbrica Ligüre, i sùn stèti abulîi i végi tituli e i feudi, cun l'aministrasiùn lücale che a l'è stèta mudernis̠ô. Inprinsipiu tacùn in-tu departiméntu da Maremula, cun capulögu a-a Prìa, cun l'anesiùn da Ligüria a l'inperu francéis̠e Finô u l'è stètu inseriu in-tu departiméntu de Muntenötte, unde u l'éra capulögu de ün canton de l'arrondissement de Savuna. U remunta a stu periudu chi a custrusiùn du Teôtru Aycardi, u ciü antigu de tütta a rivêa, avértu in-tu 1806.
In-tu 1815, doppu a cürta speriéns̠a da Repübbrica S̠enéis̠e, u Finô, e tütta a Ligüria ascì, i sùn passòi a-i Savüia pe decisiùn du Cungressu de Vienna e dunca inserîi, fìn a-u 1927, in-ta pruvinsa de S̠éna, pe poi pasô in-ta növa pruvinsa de Savuna. In-te cuéllu annu u l'è stètu creùn u cumüne de Finale Ligure ascì, cun l'uniùn di trèi pais̠i du Burgu, de Pia e da Marina.
In-ti anni da primma guéra mundiô a Finô a cuménsôva ün prucessu de industrialis̠asiùn, cun-a creasiùn de oficine da Marina (che i faxevan côri féruviàri), poi catè da l'ommu d'afôri s̠enéis̠e Rinaldu Piaggio, u cuôle u l'à inandiùn ün stabiliméntu pe-a prudusiùn de aérei. Fìn a-u sö stramüu a Villanöva d'Arbenga in-tu 2014, sta chi a l'è stèta a realté de travaiu ciü inpurtànte du pais̠e, cu-i stabiliménti da Piaggio Aerospace, a-a giurnô d'ancö pe-a ciü parte derucòi, che i ocupavôn üna grossa area arénte a-u côu da Crôvas̠òppa.
Dèta a sö lünga e inpurtànte stòia in-tu 2007, cun decrétu du prescidénte da repübbrica, u cumüne de Finô u l'à ricevùn u titulu de sité. Da-u 1973 a-u 2011 u l'à fètu parte da Cumünité Muntana Pollupice ascì, a-a giurnô d'ancö derlenguô.
U céntru du cumüne de Finô u l'è spartiu in-te frasiòi stòriche de Burgu, Pia e Marina, tachè asemme in-tu 1927. Gh'è ascì de ôtre frasiòi, végi cumüni d'ancö tacòi a Finô, cumme Lacremô, Versi e Varigotti (cumüni fìn a-u 1896, cun Pîa), Gura e Ölle (a-u Burgu, u 14 avri 1869), Perti (cun-u Burgu da-u 1877), ôtre che Môgne, Muntixélu e San Benardìn.
Finô u cunfina cun Borsi Verési e U Tû a punénte, Côrxi, Orcu Feìn e Véssi versu munte e cun Nori a levante; a sud u l'è bagnùn da-u Mô Ligüre.
Abitanti censî
Segundu l'ISTAT, a-u 31 dixénbre 2017, a Finô i gh'éran 880 rexidenti fulén.
Finô u l'è a-a giurnô d'ancö ancura divis̠o tra-i prevostri de növe géxe, cun s̠urisdisiùn in di teritöri che ciü o menu i sùn i méximi di cuélli di végi cumüni d'ancö tacòi a-a sité. U l'è interessante véi cumme, dètu che e due lücalité de Gura e de Ölle i sùn stète catòi da-u marchéis̠e Riccu II "sölo" in-tu 1212 (vari anni doppu a custitusiùn du Marchexùn), a-a giurnô d'ancö ste due parocchie chi a se truvan ancura sutta a-a dioces̠i de Arbenga-Inperia, cumme a vexìna Prìa, e nu sutta a cuélla de Savuna-Nori, cumme u restu du cumüne de Finô.
Cumme pe-i ôtri cumüni da rivêa, tantu inpurtànte pe l'ecunumia de Finô u l'è u turismu balneare scibén che i ghe séggian nümerus̠e ôtre ativité puscibili. Pertantu a gh'è ascì ün turismu s̠untùn a-e varie ativité sportive pe-e cuôli Finô u l'è deventùn ün inpurtànte céntru de turismu internasiunôle, survatüttu pe-a ranpignô, fèta in-sce varie rive verticôli di munti surva e valè daré a-u pais̠e, e pe-u ciclismu, prinsipalménte pe-e discipline lighè a-a mountain bike.
Fìn a-u 2012, doppu ün prucessu de industrialis̠asiùn incumensùn in-tu XIX seculu, a se truvôva chi a sêde du stabilimentu da Piaggio Aerospace, frabica unde a gh'éra a prudusiùn de aérei, che a l'è stèta de lüngu a ciü inpurtànte realté de travaiu du pais̠e.
Pe-u primariu i sùn pres̠enti de ativité agricule, cu-i prudutti cultivòi in-tu restu da rivêa ligüre e de varieté tipiche de Finô ascì, cumme de vigne de ruseis̠e, de lümassina e de vermentìn che i l'àn ötegniu u certificùn D.O.C.
A Finô a l'è stèta creô, cu-e bibliutêche di cumüni de Côrxi e Maiö ascì, a cuscì dita réi du Sistema Bibliotecario Finalese, a cuôle a cunprende e due bibliutêche da sité.
Pe l'istrusiùn de livéllu segundariu de segundu grôdu, a Finô i ghe sùn e scöre de:
A Finô u l'è parlùn ün particulô dialéttu da léngua lìgüre, du gruppu du lìgüre céntru-ucidentàle, u finarìn. Stu dialettu chi u l'è üna parlô cun varie diferens̠e da cuélle di pais̠i vexìn, dèta a lünga stòia de indipendens̠a du Marchexùn da-a Repübbrica de S̠éna. Stu fètu chi u l'à cunsentiu a-u finarìn de scapurô a-e infruénse du s̠enéis̠e pres̠enti in-ti teritöri vexìn, cunservandu e sö particularitè.
Finô u l'è traversùn da l'inpurtànte SS1 Aurelia, che a s̠unta u pais̠e cu-i ôtri cumüni da rivéa e, in particulô, cun Borsi a punénte e cun Nori a levante. A SP490, dita Stradda du S̠ü du Melogno, a s̠unta, a nord, a costa cun Carisan e a valô du Tanaru. I ghe sùn ascì a SP17 pe Côrxi, a SP27 pe Orcu Feìn e, da Pîa, a SP8 pe Véssi e a SP54 che, pasandu da Môgne, a va a Spoturnu.
In-ta valô du Côrxi u gh'è ün cas̠ellu in-sce l'autustradda A10, ciü o menu 2 km a nord-ovest da cuntrô du Burgu.
Finô u l'è s̠untùn a-a réi féruviària lìgüre, cun üna stasiùn in-scia lìnia S̠éna-Vintimîa che a se truva in-ta frasiùn da Marina. I gh'éran de stasiòi a Pia e a Varigotti ascì, ciose in-tu 1977 cun-a supresiùn du végiu ramu Finô-Vué s̠öna industriôle e l'avertura du növu garbassu, a dugiu binario. Scibén che i sùn stèti es̠eguîi sti travai chi, a-a giurnô d'ancö u töccu Finô-Löa (e l'Arbenga-Andöra ascì) u l'è ancura a binario sénciu, scituasiùn che a crea de spessu di prublemi.
Finô u l'è serviu da ün purtu turisticu realis̠ùn in-tu 1964 che u se truva sutta a-u côu de San Dunôtu, da-u lôtu de Varigotti, e da-u cuôle u pia u sö numme: a Marina di Capo San Donato. U purtu de San Dunôtu u cunta de 590 pusti bôrca, cun di spas̠i pe bôrchi fìn a-i 17 m de lünghes̠s̠a.
Perîodo | Prìmmo çitadìn | Partîo | Càrega | Nòtte | |
---|---|---|---|---|---|
1927 | 1929 | Marco Vivaldi Pasqua | PNF | Pudesté | |
1929 | 1941 | Settimo Ascenso | PNF | Pudesté | |
1941 | 1942 | Domenico Sanguineti | PNF | Pudesté | |
- | - | - | - | ||
1946 | 1961 | Augusto Migliorini | DC | Scindicu | |
1961 | 1964 | Vincenzo Buraggi | DC | Scindicu | |
1964 | 1975 | Augusto Migliorini | DC | Scindicu | |
1975 | 27 setenbre 1983 | Lorenzo Bottino | PSI | Scindicu | |
28 dixénbre 1983 | 11 s̠ügnu 1988 | Pietro Cassullo | DC | Scindicu | |
11 s̠ügnu 1988 | 28 lüu 1990 | Pietro Cassullo | DC | Scindicu | |
28 lüu 1990 | 24 avri 1995 | Pietro Cassullo | DC | Scindicu | |
24 avri 1995 | 14 s̠ügnu 1999 | Pier Paolo Cervone | lìsta civica de céntru-scinistra | Scindicu | |
14 s̠ügnu 1999 | 14 s̠ügnu 2004 | Pier Paolo Cervone | lìsta civica de céntru-scinistra | Scindicu | |
14 s̠ügnu 2004 | 8 s̠ügnu 2009 | Flaminio Richeri Vivaldi Pasqua | lìsta civica de céntru-drita | Scindicu | |
8 s̠ügnu 2009 | 26 mas̠u 2014 | Flaminio Richeri Vivaldi Pasqua | lìsta civica de céntru-drita | Scindicu | |
26 mas̠u 2014 | 27 mas̠u 2019 | Ugo Frascherelli | Ugo Frascherelli Sindaco (lìsta civica de céntru-scinistra) | Scindicu | |
26 mas̠u 2019 | in caréga | Ugo Frascherelli | Ugo Frascherelli Sindaco (lìsta civica de céntru-scinistra) | Scindicu |
Finô a l'è üna sité da-e varie sucieté e manifestasiòi sportive, tantu che in-tu 2012 a l'à ötegniu u titulu de "European Town of Sport". In particulô i ghe sùn, in-ti canpiunòi de varie discipline, e sucieté de:
Cumme s̠a mens̠unùn, a-a giurnô d'ancö Finô u l'è ün di céntri ciü inpurtànti a-u mundu pe-u cuscì ditu endurance mountain bike, specialité de ciclismu in-scia tèra abbastansa s̠uéna e cun ün format che u regurda i rally. E gôre ciü inpurtànti i sùn in particulô a 24h e a FinalEnduro, parte du canpiunùn mundiô de stu sport chi.
Finô a l'è ascì üna lücalité inpurtànte pe-a ranpignô, survatüttu de tipu sportivu, cun percursi de tütti i livélli, da 3a a 8c. Scibén che a nu gh'è de vie tantu lünghe, i sùn bénben cunusciüe dèta a bèlles̠s̠a de viste e u clima mite pe tüttu l'annu.
Contròllo de outoritæ | VIAF (EN) 173739993 · WorldCat Identities (EN) 173739993 |
---|
This article uses material from the Wikipedia Lìgure article Finô, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). O contegnûo o l'é disponìbile in sciâ bâze da licénsa CC BY-SA 4.0, se o no l'é diversaménte specificòu. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Lìgure (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.