Impêo Roman

L'Impeo Roman o l'è stæto o Stato di Romani de l'Etæ Clascica.

O l'êa nasciûo da-a Repubblica Romann-a pe òpera de Giulio Çesare e o l'à dominòu a scêna mondiâ da-o I sécolo a.C. a-o IV secolo d.C.

Inpêro Romàn
(LA) Imperium Romanum
(GRC) Βασιλεία Ῥωμαίων
Basileía Rhōmaíōn
Impêo Roman
L'Inpêro Romàn a-a sò màscima espansción sótt'a Traiàn, 117 d.C.
Dæti aministratîvi
Léngoe ofiçiæLatìn inte l'òcidénte, Grêgo e Latìn inte l'òriénte
Léngoe parlæLatìn, Grêgo
CapitâleRómma
Âtre capitâli
  • Milàn (286-395, pe l'òcidénte)
  • Nicomedia (286-330, pe l'òriénte)
  • Costantinòpoli (330-395, pe l'òriénte)
DipendénseRégno d'Arménia
Polìtica
Fórma de StâtoInpêro
Fórma de govèrno
  • Res Publica (27 a.C.-284, de iure)
    Prinçipâto (de facto)
  • Dominâto (284-395)
InperatôInperatoî Romén
Òrgani deliberatîviSenâto romàn
Nàscita27 a.C. con Aogusto
CaxónGoæra civîle romànn-a (44-31 a.C.)
Fìn395 con Teodosio I
CaxónMòrte de Teodosio I e divixón de l'Inpêro tra Onorio e Arcadio.
Teritöio e popolaçión
Màscima estensción5.300.000 km² into 117-140
Popolaçión70-90 milioîn de abitànti into I sécolo
SudivixoìnProvìnse
Economîa
MonæaMonetaçión inperiâle romànn-a
Vivàgneöo, argénto, færo, stàgno, ànbra, cereâli, pésca, oîvo, vìgna, màrmo
Produçioìnteràggie, prodûti da fràvego, àrme
Comèrci conParti, Àfrica Subsahariànn-a, Ìndia, Aràbia, Tabropane, Cìnn-a
Esportaçioìnöo, vìn, êuio d’oîva
Inportaçioìnscciâvo, béstie, sæa, spéçie
Religión e socjêtæ
Religioìn prinçipæReligión romànn-a, Religión crestiànn-a, Religión egiçiànn-a, Religión fenîcia, Religión anatolìca, religioîn celtìche e germanìche, Mitraîsmo, Sol Invictus, Zoroastrîsmo, Manicheîsmo
Religión de StâtoReligión romànn-a scìnn-a-i 27 de frevâ 380, pöi Religión crestiànn-a
Religioìn minoritâieEbraîsmo, religioîn di bàrbari
Clàsse sociâliçitadìn romén, nobilitas e populus (senatores, equites e o rèsto do populus)
Da-o III sécolo honestiores, humiliores, peregrinus, ius gentium, liberti
Evoluçión stòrica
Precedûo daRepùbrica Romànn-a
Sucedûo daImpêo Roman Inpêro Romàn d'òcidénte

Impêo Roman Inpêro bizantìn

Òua pàrte deAbkhazia Abkhazia
Albanîa Albanîa
Algerîa Algerîa
Andòra Andòra
Arabia Saudïa Arabia Saudïa
Armenia Armenia
Àostria‎ Àostria‎
Azerbaijan Azerbaijan
Bèlgio Bèlgio
Bòsnia-Erçegòvina Bòsnia-Erçegòvina
Bulgarîa Bulgarîa
Çipro Çipro
Çipro do nòrd‎ Çipro do nòrd‎
Çitæ do Vaticàn Çitæ do Vaticàn
Croàçia Croàçia
Egitto Egitto
Frànsa Frànsa
Giörgia Giörgia
Germània Germània
Giordannia Giordannia
Grêcia Grêcia
Iran Iran
Iraq Iraq
Isræ Isræ
Itàlia Itàlia
Kosovo Kosovo
Kuwait Kuwait
Libano Libano
Libia Libia
Liechtenstein Liechtenstein
Lusenbùrgo Lusenbùrgo
Maçedònia do Nòrd Maçedònia do Nòrd
Mâta Mâta
Maròcco Maròcco
Moldàvia Moldàvia
Mónego Mónego
Montenéigro Montenéigro
Pàixi Bàsci Pàixi Bàsci
Oséçia do Sùd Oséçia do Sùd
Palestinn-a Palestinn-a
Portogàllo Portogàllo
Régno Unîo Régno Unîo
Romanîa Romanîa
Rùscia Rùscia
Sàn Marìn Sàn Marìn
Sèrbia Sèrbia
Sciria Sciria
Slovàchia Slovàchia
Slovénia Slovénia
Spàgna Spàgna
Sudan Sudan
Svìsera Svìsera
Tunixia Tunixia
Turchia Turchia
Ucraìnn-a Ucraìnn-a
Ungherîa Ungherîa

Âtri progètti

Contròllo de outoritæVIAF (EN28145424500486830493 · ISNI (EN0000 0001 2106 5979 · BNF (FRcb12139445g (data) · WorldCat Identities (EN28145424500486830493

Tags:

Etæ ClassicaGiulio CesareI secolo a.C.IV secolo

🔥 Trending searches on Wiki Lìgure:

ErodotoCerereCatalognaComun1908Polinesia FrançeizeIranOmosessualitæ2025Isaac NewtonNeon1428Dialettu ventemigliusu15121376PlacodermiVenere (astronomia)Virtual International Authority File1998Chimica2005CartilagineScistema òperativoInternet8 agostoÒtôbre1565TransnistriaEmilio Azaretti10 zûgnoFootball Club Internazionale MilanoTomâtaGeorge W. BushPittôDialetto monegasco17 zenâCornabuggia28 marsoAnni 1920Lengua bieloruscia10 seténbreArignanoMaja TonietaDialetto tendascoSegonda Guæra MondiâCatariJorge Amado24 agostoGrafîa ofiçiâ149913 zenâAnni 1950NovénbreStöiaVocale2013PopolaçionAndora2 zenâXIV secoloDanemarcaSan ZorzoLengua ebraicaGrafia unitäiaPoæ nostro🡆 More