HyperText Markup Language (HTML) este un limbaj de marcare utilizat pentru crearea paginilor web ce pot fi afișate într-un browser (sau navigator).
Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie. Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție. |
HTML (HyperText Markup Language) | |
Extensie de fișier | .html, .htm |
---|---|
Tip MIME | text/html |
Type code | TEXT |
UTI | public.html |
Dezvoltat de | World Wide Web Consortium & WHATWG |
Tipul formatului | Limbaj de marcare |
Extins din | SGML |
Extins în | XHTML |
Standard(e) | ISO/IEC 15445 W3C HTML 4.01 W3C HTML5 (draft) |
Format deschis? | Da |
Modifică text |
Scopul HTML este mai degrabă prezentarea informațiilor – paragrafe, fonturi, tabele ș.a.m.d. – decât descrierea semanticii documentului. În cadrul dezvoltării web de tip front-end, HTML este utilizat împreună cu CSS și JavaScript.
Specificațiile HTML sunt dictate de World Wide Web Consortium (W3C), care încurajează utilizarea CSS în locul a HTML explicit pentru prezentare.
HTML este o formă de marcare orientată către prezentarea documentelor text pe o singura pagină, utilizând un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web. HTML furnizează mijloacele prin care conținutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate și indicații de redare. Indicațiile de redare pot varia de la decorațiuni minore ale textului, cum ar fi specificarea faptului că un anumit cuvânt trebuie subliniat sau că o imagine trebuie introdusă, până la scripturi sofisticate, hărți de imagini și formulare. Metadatele pot include informații despre titlul și autorul documentului, informații structurale despre cum este împărțit documentul în diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. și informații cruciale care permit ca documentul să poată fi legat de alte documente pentru a forma astfel hiperlink-uri (sau web-ul).
HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit și editat de oameni utilizând un editor de text simplu. Totuși scrierea și modificarea paginilor în acest fel solicită cunoștințe solide de HTML și este consumatoare de timp. Editoarele grafice (de tip WYSIWYG) cum ar fi Macromedia Dreamweaver, Adobe GoLive sau Microsoft FrontPage permit ca paginile web sa fie tratate asemănător cu documetele Word, dar cu observația că aceste programe generează un cod HTML care este de multe ori de proastă calitate.
HTML se poate genera direct utilizând tehnologii de codare din partea serverului cum ar fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplicații ca sistemele de gestionare a conținutului, wiki-uri și forumuri web generează pagini HTML.
HTML este de asemenea utilizat în e-mail. Majoritatea aplicațiilor de e-mail folosesc un editor HTML încorporat pentru compunerea e-mail-urilor și un motor de prezentare a e-mail-urilor de acest tip. Folosirea e-mail-urilor HTML este un subiect controversat și multe liste de mail le blochează intenționat.
HTML este prescurtarea de la Hyper Text Mark-up Language si este codul care sta la baza paginilor web.
Paginile HTML sunt formate din etichete sau tag-uri și au extensia „.html” sau „.htm”. În marea lor majoritate aceste etichete sunt pereche, una de deschidere
și alta de închidere , mai există și cazuri în care nu se închid, atunci se folosește
. Navigatorul web interpretează aceste etichete afișând rezultatul pe ecran. HTML-ul este un limbaj care nu face deosebire între litere majuscule și minuscule.
Pagina principala a unui domeniu este fisierul „index.html” respectiv „index.htm”. Această pagină este setată a fi afișată automat la vizitarea unui domeniu.
De exemplu la vizitarea domeniului www.nume.ro este afișată pagina www.nume.ro/index.html.
Unele etichete permit utilizarea de atribute care pot avea anumite valori:
...
Componența unui document HTML este:
sau
Versiunea HTML poate fi:
Toate paginile HTML încep și se termină cu etichetele și
.
În interiorul acestor etichete găsim perechile ,
și ,
.
head
conține titlul paginii între etichetele
, descrieri de tip , stiluri pentru formatarea textului, script-uri și legături către fisiere externe (de exemplu script-uri, fișiere de tip CSS sau favicon).
Etichetele de tip meta conțin cuvinte cheie, descrierea paginii, date despre autor, informații utile motoarelor de căutare și au următorul format:
Exemplu: link către un fisier extern CSS:
body
găzduiește practic toate etichetele afișate de browser pe ecran.
Exemplu: o pagină HTML cu titlul Exemplu iar conținutul Conținut pagină
Hypertext Markup Language: Introducere, Noțiuni de bază, Elementele de marcare - Wiki Română (Romanian) Conținut pagină
Și în HTML poate fi introdus un comentariu, care bineînțeles nu va fi afișat de browser:
Mai jos sunt tipurile de elemente de marcare în HTML:
Hypertext Markup Language: Familie de limbaje de marcare pentru afișarea informațiilor vizibile într-un browser web
Direcționeaza browserul pentru a reda "Fotbal" ca pe cel mai important titlu. Marcarea structurală nu are un anumit stil predefinit, dar cele mai multe browsere web au standardizat modul în care acestea sunt afișate. De exemplu, titlurile importante (h1, h2, etc.) sunt aldine și mai mari decât restul textului.De notat că "h1" este folosit doar o singură dată per pagină deoarece cu el este marcat titlul ei.
îngroșat
Va afișa textul "îngroșat" cu litere groase, aldine.Notă: Html a inceput în ultimii ani să înceapă să nu mai folosească acest gen de tag-uri pentru că "b" nu dă sens paginii, pe când tag-ul "strong" (adică strong emphasis) dă un înțeles paginii, și mai important, asemenea tag-uri pentru prezentare doar încarcă o pagină cu informații și o fac astfel mai greu de încărcat, iar apoi dacă atașezi un document CSS la pagină, o singură modificare la CSS (de ex: de la "font-style:italic" la "font-weight:bold" va schimba tot textul selectat, și de exemplu, link-urile vor trece de la text înclinat la text îngroșat, plus că în CSS avem avantajul de a putea preciza cât de mari sau mici să fie literele în pixeli «px», în puncte «pt», etc.)avem același efect ca și cănd am avea de schimbat toate tag-urile de "i" de pe pagină în tag-uri de "b", muncă care chiar și la un website mic este enormă, ce să mai vorbim de unul de genul wikipedia. Așa că dacă vreți să începeți o carieră în html sau un hobby (și să aveți succes) nu folosiți aceste taguri, nu degeaba s-a inventat CSS-ul.
Wiki Românească
Va reda Wiki românească ca hiperlink către un URL specificat.
Doar marcatorii de prezentare (împreună cu foile de stiluri - CSS) determină cum conținutul din interiorul marcatorului va fi prezentat. Ceilalți marcatori spun browserului ce obiecte să redea sau ce funcții să execute.
Orice fișier html are următoarea structură
Hypertext Markup Language: Introducere, Noțiuni de bază, Elementele de marcare - Wiki Română (Romanian)
Între tagurile se scriu celelalte "instrucțiuni".
Tagul permite stabilirea fundalului și a culorii hiperlinkurilor:
- culoarea fundalului paginii devine rosie
- pune o imagine în fundalul paginii
- stabilește culoarea linkurilor nevizitate și vizitate.Să începem cu un document simplu: Scrie acest cod într-un editor de text oarecare (Notepad de exemplu) și salvează-l cu numele de index.html
Hypertext Markup Language: Introducere, Noțiuni de bază, Elementele de marcare - Wiki Română (Romanian) Textul documentului îl scrii aici!
Acum deschide fișierul cu un browser web și vei vedea o pagină cu titlul "Un document simplu" în care scrie Textul documentului îl scrii aici!
Hypertext Markup Language: Introducere, Noțiuni de bază, Elementele de marcare - Wiki Română (Romanian) Sistemul periodic al elementelor (Tabelul periodic al lui Mendeleev).
H | He | ||||||||||||||||
Li | Be | B | C | N | O | F | Ne | ||||||||||
Na | Mg | Al | Si | P | S | Cl | Ar | ||||||||||
K | Ca | Sc | Ti | V | Cr | Mn | Fe | Co | Ni | Cu | Zn | Ga | Ge | As | Se | Br | Kr |
Rb | Sr | Y | Zr | Nb | Mo | Tc | Ru | Rh | Pd | Ag | Cd | In | Sn | Sb | Te | I | Xe |
Cs | Ba | Hf | Ta | W | Re | Os | Ir | Pt | Au | Hg | Tl | Pb | Bi | Po | At | Rn | |
Fr | Ra | ||||||||||||||||
La | Ce | Pr | Nd | Pm | Sm | Eu | Gd | Tb | Dy | Ho | Er | Tm | Yb | Lu | |||
Ac | Th | Pa | U | Np | Pu | Am | Cm | Bk | Cf | Es | Fm | Md | No | Lr |
Nemetale | Metaloizi | ||
Metale alcaline | Halogeni | ||
Metale alcalino pământoase | Gaze nobile | ||
Metale de tranziție | Lantanide | ||
Metale de post-tranziție | Actinide |
H | He | ||||||||||||||||
Li | Be | B | C | N | O | F | Ne | ||||||||||
Na | Mg | Al | Si | P | S | Cl | Ar | ||||||||||
K | Ca | Sc | Ti | V | Cr | Mn | Fe | Co | Ni | Cu | Zn | Ga | Ge | As | Se | Br | Kr |
Rb | Sr | Y | Zr | Nb | Mo | Tc | Ru | Rh | Pd | Ag | Cd | In | Sn | Sb | Te | I | Xe |
Cs | Ba | Hf | Ta | W | Re | Os | Ir | Pt | Au | Hg | Tl | Pb | Bi | Po | At | Rn | |
Fr | Ra | ||||||||||||||||
La | Ce | Pr | Nd | Pm | Sm | Eu | Gd | Tb | Dy | Ho | Er | Tm | Yb | Lu | |||
Ac | Th | Pa | U | Np | Pu | Am | Cm | Bk | Cf | Es | Fm | Md | No | Lr |
Nemetale | Metaloizi | ||
Metale alcaline | Halogeni | ||
Metale alcalino pământoase | Gaze nobile | ||
Metale de tranziție | Lantanide | ||
Metale de post-tranziție | Actinide |
This article uses material from the Wikipedia Română article HyperText Markup Language, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 4.0, exceptând cazurile în care se specifică altfel. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Română (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.