Limba norvegiană (norsk, AFI sau ) este o limbă germanică de nord care aparține familiei limbilor indo-europene.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Norvegiană norsk | |
Pronunție | nɔrsk] sau [nɔʃk] |
---|---|
Vorbită în | Norvegia, Danemarca |
Regiuni | Scandinavia |
Număr de vorbitori | 5,0 milioane (locul 111) |
Limbă-mamă | nordică veche |
Sistem de scriere | alfabetul latin (variantă norvegiană |
Tipologie lingvistică | SVO |
Clasificare | |
Statut oficial și codificare | |
Limbă oficială în | Norvegia (variantele bokmål și nynorsk) |
Organ de reglementare | Språkrådet[*] Det Norske Akademi for Språk og Litteratur[*] Ivar Aasen-sambandet[*] |
ISO 639-1 | no |
ISO 639-2 | nor |
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | nor |
Extras | |
Declarația Universală a Drepturilor Omului – articol 1 În bokmål: Alle mennesker er født frie og med samme menneskeverd og menneskerettigheter. De er utstyrt med fornuft og samvittighet og bør handle mot hverandre i brorskapets ånd. În nynorsk: Alle menneske er fødde til fridom og med same menneskeverd og menneskerettar. Dei har fått fornuft og samvit og skal leve med kvarandre som brør. | |
Răspândire în lume | |
Puteți vizita Wiki în norvegiană. | |
Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text |
Norvegiana este vorbită ca limbă maternă de aproximativ cinci milioane de oameni, a căror majoritate locuiește în Norvegia. Limba norvegiană este inteligibilă și pentru vorbitorii limbilor suedeză și daneză.
Limba norvegiană s-a dezvoltat din limba nordică veche la sfârșitul primului mileniu după Hristos. În timpul stăpânirii daneze, ea a devenit în principal o limbă a poporului, fiind înlocuită cu daneza de către nobilime și orășeni. Preocuparea pentru a crea o variantă scrisă a limbii norvegiene pornește din secolul al XIX-lea; ca urmare directă, limba norvegiană contemporană folosește patru variante scrise – bokmål, nynorsk, riksmål și høgnorsk. Primele două sunt folosite de către guvernul și administrația din Norvegia.
Toate variantele scrise ale limbii norvegiene folosesc același alfabet, anume acel latin îmbogățit cu semnele Æ, Ø și Å. Majoritatea cuvintelor provin din nordica veche, iar împrumuturile germane au intrat în limbajul livresc. Astfel, ca și în daneză și suedeză (spre deosebire de islandeză), numărul formelor flexionare este mult redus. Articolul hotărât este postpus. Topica este de regulă de tip SVO. Norvegiana și suedeza sunt de asemenea limbi tonice, ceea ce înseamnă că pronunțarea silabelor se servește de tonuri diferite, prin care se schimbă semnificația cuvântului.
Limbile Scandinaviei contemporane s-au dezvoltat din limba nordică veche. La rândul ei, aceasta a evoluat din limba protonordică. Conform tradiției, regele Harald Hårfagre a unificat toate regiunile Norvegiei în 872. În acea perioadă, alfabetul runic era folosit pentru a scrie limba nordică. Dovezile acumulate din mai multe părți ale Peninsulei Scandinave demonstrează faptul că limba vorbită pe teritoriul norvegian era foarte asemănătoare cu aceea vorbită în Suedia și Danemarca acelor timpuri. Limba norvegiană propriu-zisă a apărut la începutul secolului XII, când și alfabetul latin a început să se bucure de popularitate în regiune.
Alfabetul limbii norvegiene constă în 29 de semne și este identic cu cel danez.
A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | K | L | M | N | O | P | Q | R | S | T | U | V | W | X | Y | Z | Æ | Ø | Å |
a | b | c | d | e | f | g | h | i | j | k | l | m | n | o | p | q | r | s | t | u | v | w | x | y | z | æ | ø | å |
Literele c, q, w, x și z sunt folosite doar în împrumuturi. Æ, ø și å sunt considerate litere separate, întocmai ca â sau ș din română. De asemenea, câteva litere pot fi modificate folosind semne diacritice (accente ascuțite, grave și circumflexe): é, è, ê, ó, ò, â și ô. În varianta nynorsk, acestora se adaugă ì, ù și ỳ, ce pot apărea ocazional. Deși în cele mai multe situații marcarea lor nu este obligatorie, câteodată numai diacriticele servesc pentru a distinge semnificațiile diferite ale cuvintelor omonime (situația aduce cu cea a limbii italiene), de exemplu: for (prep. „pentru”), fór (p.s. „mersei”), fòr (s. „brazdă”), fôr (s. „furaj”). Împrumuturile pot să fie scrise și cu alte diacritice, mai ales cu ü, á și à.
Astăzi există patru variante ale limbii scrise, două dintre ele fiind folosite la nivelul oficial:
Vocale | IPA | Exemple |
---|---|---|
a | /ɑ/ | hamp |
ai | /ɑɪ̯/ | |
au | /æʉ/ | |
e (scurt) | /ɛ/, /æ/ | frekk |
e (lung) | /e/, /æ/ | september |
e (slab) | /ə/ | døpe |
ei | /æɪ/, /ɛɪ/ | hei |
i (scurt) | /ɪ/ | sikt |
i (lung) | /i/ | avvik |
o | /u, o, ɔ/ | hvor |
oi | /ɔʏ/ | koie |
u | /ʉ/, /u/ | frukt |
y (scurt) | /ʏ/ | frykt |
y (lung) | /y/ | fyd |
æ | /æ/, /ɛ/ | lærd |
ø | /ø/ | |
øy | /øʏ/ | høy |
å | /ɔ/ | grått |
This article uses material from the Wikipedia Română article Limba norvegiană, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 4.0, exceptând cazurile în care se specifică altfel. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Română (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.