Val Di Aoste

Val di Aoste
Val Di Aoste
Non ufiziâl par talian Valle d'Aosta / Vallée d'Aoste
Stât Italie
Cjâf lûc Aoste
Superficie 3.263 km²
Popolazion 122.868 (2006) ab.
Densitât 37,7 ab/km²
Provincis Aoste
Citâts metropolitanis
President Antonio Fosson
Val Di Aoste
Sît istituzionâl
Cjale il Progjet regjons

La Val di Aoste (Valle d'Aosta par talian, Vallée d'Aoste in francês, Val d'Outa par francoprovençâl, Augschtalann o Ougstalland par walser, Val d'Osta par piemontês) e je une regjon autonome a statût speciâl de Italie dal Nord, la plui piçule regjon de Italie. E confine a Nord cu la Svuizare, a soreli jevât e a Sud cul Piemont e a soreli bonât cu la France. Il cjâf lûc al è Aoste.

Val Di Aoste
Il paîs di La Salle cun daûr il Mont Blanc

Teritori

Il teritori de regjon al è adimplen montagnôs: la mont plui alte e je la Mont Blanc, logade al confin cu la France, che cui sôs 4.810 metris e je la piche plui alte de Europe.

Dilunc dal cors de Dora Baltea a si cjatin scuasit ducj i centris abitâts de regjon.

Storie

Economie

Il disvilup de economie al è une vore blocât da la conformazion dal teritori: par chest lis produzions plui impuartantis a son chês agriculis (miluçs, piruçs, patatis, etc.); l'arlevament di bovins al permet la produzion di lat e putrops gjenars di formadi.

Il turisim al è une des fonts di ricjece plui fuarts: tiermits di turisim invernâl e estîf a son Courmayeur, Breuil-Cervinie, Gressoney e Cogne.

Traspuarts

La rêt stradâl de regjon no je tant svilupade par vie dal teritori montagnôs, purpûr la autostrade A5 e coleghe la citât di Aoste con Ivrea, Torin e il rest de Italie; i colegaments cu la France e la Svuizare a son garantîts par mieç dal trafôr dal Mont Blanc e dal trafôr dal Gran Sant Bernart.

Lis feroviis a son a nivel periferic, e a permetin i colegaments dal cjâf lûc di regjon dome cu la rêt taliane (Ferovie Aoste-Chivasso). E esist ancje une linie che coleghe Aoste cun Pré-Saint-Didier, la valade che e torne sù par la valade de Dora Riparia.

Politiche

La regjon de Val di Aoste e je une regjon autonome dal 1945 e a statût speciâl dal 1948. Inte regjon no esist une sudivision in provinciis: in chest mût lis competencis che in altris regjons a son des provinciis a vegnin funzionadis da la zonte regjonâl.

Zonte regjonâl

  • Augusto Rollandin - president
  • Giuseppe Isabellon - assessôr ae agricolture e risorsis naturâls
  • Ennio Pastoret - assessôr aes ativitâts produtivis e risorsis dal lavôr
  • Claudio Lavoyer - assessôr al belanci, financis e programazion
  • Laurent Viérin - assessôr ae istruzion e culture
  • Albert Lanièce - assessôr ae sanitât e politichis sociâls
  • Marco Viérin - assessôr al teritori, ambient e operis publichis
  • Aurelio Marguerettaz - assessôr al turisim, sport, comerci e traspuarts

Viôt ancje

Leams


Regjons de Italie Val Di Aoste 
Val Di Aoste  Abruç | Val Di Aoste  Basilicade | Val Di Aoste  Calabrie | Val Di Aoste  Campanie | Val Di Aoste  Emilie-Romagne | Val Di Aoste  Lazi | Val Di Aoste  Ligurie
Val Di Aoste  Lombardie | Val Di Aoste  Marchis | Val Di Aoste  Molise | Val Di Aoste  Piemont | Val Di Aoste  Pulie | Val Di Aoste  Toscane | Val Di Aoste  Umbrie | Val Di Aoste  Venit
cun statût speciâl di autonomie: Val Di Aoste  Friûl-Vignesie Julie | Val Di Aoste  Sardegne | Val Di Aoste  Sicilie | Val Di Aoste  Trentin-Sud Tirôl | Val Di Aoste  Val di Aoste

Tags:

Val Di Aoste TeritoriVal Di Aoste StorieVal Di Aoste EconomieVal Di Aoste TraspuartsVal Di Aoste PoliticheVal Di Aoste Viôt ancjeVal Di Aoste LeamsVal Di Aoste

🔥 Trending searches on Wiki Furlan:

25 di Otubar25 di MaiLunis2 di Jugn179514 di FevrârSanitât3 di AvrîlQCecoslovachie25 di Avost28 di DicembarLenghe rumene26 di Fevrâr1685Violin18382 di Novembar2006SNeri18174 di LuiGjaponKelvinEuropiIslande16 di FevrârCine furlanSvezie8 di AvostSiencis naturâlsAlfabet latin16 di MarçMozartLenghe spagnoleEntomologjie1937MusicologjieHonoluluTeologjieItalie11 di AvostRegjons de Italie18951902Magna Carta15 di Dicembar182212 di Avost1819RuedeAmy Winehouse19291938Republichis marinarisSpiritualitâtPapePremi San Simon4 di Zenâr1 di ZenârMeningjite17 di Avost24 di Dicembar2008Valôr assolûtJosip Broz TitoLenghe catalane1773ÂfPape Piu XISetembar29 di Fevrâr🡆 More