Cuant che si fevele di Rome Antighe ,si intint fevelâ de civiltât che a puartât ae fondazion de citât-stât di Rome ,fondade te penisole taliane tal XI p.d.C.In tai dodis secui de sô esistence,le civiltât romane e scomence de monarchie, par divignî une republiche, par deventâ l'imperi plui grant che vedi dominât la Europe.
Une serie di aveniments socio-politics,e puarte ae colade dal imperi,che si divît in doi. Le bande ocidentâl,che e tignive dentri la Spagne , le Gallie (la France di vuê,e la Italie ,si disfe in tal V secul d.d.C par dâ origjin a tancj reams indipendents. La bande orientâl,che e veve a cjâf la citât di Costantinopoli , la citât di Istambul di vuê, e sarà la capitâl dal Imperi Bizantin ,daspò dal 476 d.C.
La civiltât romane,e je mitude inte Antichitât classiche cun civiltâts come chês dal Antîc Egjit e chê de Antighe Grecie ,civiltât che e à ispirât une vore chê romane. De culture di Rome Antighe e ven buine part de culture dal mont ocidentâl di vuê,in fat di art , leteradure , lenghis e architeture ,e lis sôs influencis si cjatin ancje te culture e tal mont di vuê.
Ator dai cuei di Rome, a son stâts cjatâts testemoneancis di insediaments umans di cirche 6000 agns indaûr; chest al vûl dî che cheste zone e jere za abitade, forsit ancjemò prime de Etât dal Fier, ma ator dal teritori de regjon dal Lazi di vuê, di sigûr e jerin logadis popolazions che a vignivin dai Balcans.Intor de nassite di Rome a son almancul trê liendis:
Forsi dutis chestis a son nome liendis, ma un font di veretât al è: di sigûr o savìn che lis olmis di fortificazions cjatadis tal cuel Palatin a son de seconde metât dal secul VII prime di Crist, dongje dal 753, an de fondazion de citât secont la tradizion. E e je veretât ancje che i Sabins e Latin a si son messedâts, parcè che il secont Re di Rome (Numa Pompili), par fâ un non, al jere sabin. Ancje peraulis latinis come bos (vacje), scrofa (purcite), popina(cusine) a son peraulis di origjine sabine. Ator dal 620 prime di Crist, a rivin i Etruscs puartant la lôr civiltât influençade de antighe Grecie. Cun lôr Rome e divente finalmentri une citât. Il popul di pastôrs e di contadins al scomence a fâ sù cjasis in piere, stradis, fortificazion plui fuartis. Di sigûr la buine posizion strategjiche dal Tibar cun la isule Tibarine al à favorît la fondazion de citât. Ancje il fât di jessi tal mieç di dôs regjons come la Etrurie e la Campanie, regjons indulà i pastôrs a puartavin lis bestiis, e di jessi dongje dal mâr, indulà si podeve cjatâ il sâl, une vore impuartant, a àn zovât ae fortune successive di chel insediament.
Il periodi de monarchie a Rome al dure par doi secui e mieç. I prins Rês di Rome e son stâs une vore impuartants pe cressite socio-politiche de citât. In particolâr,in tâl secul VI, periodi di grande prosperitât pe citât, si scomencin a realizâ lis primis impuartantis oparis publichis, come la costruzion de Cloache Massime, e dal Foro Roman, il centri politic, aministratîf e religjôs de citât.
Il re Servio Tullio, al divît la citât in cuatri regjons, e al fâs costruî la prime cinte murarie. I Rês di Rome a son stâs secont la tradizion:
This article uses material from the Wikipedia Furlan article Rome antighe, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Il contignût al è disponibil sot de licence CC BY-SA 4.0 se nol è specificât in altre maniere Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Furlan (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.