Guerra Fridda

Fu difinuta Guerra Fridda la situazzioni di cunfrittu nun bellicu ca vinni a criàrisi tra dui blocchi ntirnazziunali, ginirarmenti catigurizzati comu Ovest (li Stati Uniti e li sô alliati dâ NATO) e Est (l'Unioni Suviètica e li sô alliati dû Pattu di Varsavia) tra la fini dâ Sècunna guerra munniali e l'ùrtimu dicenniu dû Novicentu (circa 1945-1990).

Tali tinzioni nun si cuncritizzau mai ntôn cunfrittu militari veru e propiu, tali di cumpurtari na contrappusizzioni bellica supra vasta scala tra Est e Ovest: la prisenza di armi nucliari ntê rispittivi arsinali avissi faciutu nun riparàbbuli pû Pianeta n'evintuali aggrissioni e la rilativa riazzioni.

Duranti tutta la Guerra Fridda l’arsinali nucliari dî dui supirputenzi vìnniru custantimenti ngrannuti nzinu a l'ùrtimu pirìudu (1979-1989) ntô quali vìnniru niguzziati na serî d’accordi (dinuminati accordi START) ca purtaru a sustanziali riduzzioni di l’arsinali nucliari. Ma duranti tutta la Guerra Fridda fu custanti la contrappusizzioni tra na cursa ô riarmu apparintimenti nun rifrinàbbuli e cuntìnui tintativi di cuntrollu di l’armamenti niguzziati tra USA e URSS o nta l'àmmitu di l'ONU.
Pi difiniri l'estisu cunfrittu di pusizzioni, ntiressi contrapposti, prupaganna e azzioni di disturbu ca s’avìa vinutu a criari, datu ca comu e gghiè tali situazzioni nun cumpurtava lu mpiegu aggrissivu di l’asèrciti riulari, fu cuniata la mitafora di guerra "fridda".
Foru nicissarî tanti attinzioni e na bona dosi di diprumazzìa pi sidari supra lu nasciri arcuni cunfritti armati, ô fini di privèniri na cchiù anchia guerra "càuda" c’avissi risicatu di stènnirisi e ntinzificàrisi.

Lu cunfrittu avìa principarmenti radichi ntê rispittivi ideoluggìi pulìtichi, ecunòmichi, filosofiche, suciali e culturali. Cci foru aggrissivi guerri di prupaganna tra li blocchi USA e URSS: l'Est criticava l'Ovest ‘n quantu prumuturi dû capitalismu burghisi e dû mpirialismu, ca marginalìzzanu li travagghiatura, mentri l'Ovest criticava l'Est difinènnulu "mpiru dû mali", ncarnazzioni dûn tutalitarismu anti-dimucràticu sutta forma di dittatura cumunista.

Guerra Fridda
Mappa ch’evidenzia li nazzioni c’appartennu â NATO e ô Pattu di Varsavia

La Guerra Fridda si prutrassi dâ fini dâ sècunna guerra munniali, nzinu ô cullassu di l'Unioni Suviètica, ntê primi anni '90.

Sulu ‘n arcuni accasioni la tinzioni tra li dui schiramenti pigghiau la forma di cunfritti armati, comu la guerra di Corea, la Guerra dû Vietnam e la mmasioni suviètica di l'Afghanistan. Granni parti dâ Guerra Fridda si svurcìu mmeci attraversu cunfritti nun diretti, contra "nazzioni surrugati"; ‘n tali cunfritti, li putenzi maiuri upiràvanu ‘n bona parti armannu o subbinziunannu li surrugati.
Àutri cunfritti èranu ancora cchiù suttirrànei, pirpitrati attraversu atti di spiunaggiu, cu spìi e traditura ca travagghiàvanu sutta cupirtura/cupritura di ntrammi li parti; ‘n tanti casi l'attivitati cumpurtava accisioni di ndividui pirpitrati dî vari survizza sicreti. Tali aspetti dâ guerra fridda, dibburmenti pirciputi videmma dî media, happiru scarsu mpattu supra l'upinioni pùbblica dî rispittivi putenzi.
Ntô cunfrittu stratèggicu tra Stati Uniti e Unioni Suviètica unu di l’elimenti principali fu la suprimazzía ticnològgica (stratiggìa dâ ticnoluggìa).
La Guerra Fridda si cuncritizzau di fattu ntê priaccupazzioni riguardanti l’armi nucliari; di ntrammi li parti vinìa l'auspiciu ca la sô sèmprici asistenza fussi nu ditirrenti sufficienti a mpèdiri la guerra vera e propia. ‘N effetti nun era di sclùdiri ca la guerra nucliari glubbali putissi scatùriri di cunfritti supra scala nica, e ognidunu di chisti aumintava li priaccupazzioni ca chistu putissi virificàrisi. Sta tinzioni nfruìu significativamenti nun sulu supra li rilazzioni ntirnazziunali, ma macari supra la vita dî pirsuni ‘n tuttu lu munnu.
Puntu càudu dû cunfrittu ‘n àmmitu europeu fu la Girmania, e ‘n particulari Birlinu, pi la divisioni abbinuta doppu la sècunna guerra munniali. Unu dî sìmmuli cchiù vividi dâ Guerra Fridda fu propiu lu Muru di Birlinu, ca siparava Birlinu Ovest (cuntrullata dâ Girmania Ovest, nzèmmula a l’alliati di Francia, Regnu Unitu e Stati Uniti) dâ Girmania Est, ca la circunnava cumpritamenti.

Storiografìa

Ntê studi uccidintali supra la Guerra Fridda vennu suitamenti ndividuati tri distinti pirìudi. Pi cchiù dûn dicenniu doppu la fini dâ sècunna guerra munniali, picca stòrici miricani vìttiru quarchi raggiuni pi sfidari la ntirpritazzioni ufficiali statunitenzi supra lu nizziu dâ Guerra Fridda: obberu ca lu ditiriuramentu fussi lu risurtatu direttu dâ viulazzioni, di parti di Stalin, di l’accordi di Yalta, dâ mpusizzioni di cuverni duminati dî suviètici supra n'Europa Urintali riluttanti e di n’aggrissivu spanziunismu suvièticu.

A ogni modu, stòrici succissivi, ‘n particulari modu William Appleman Williams ntô sô La traggedia dâ diprumazzìa miricana (1959) e Walter LaFeber ‘n 'Mèrica, Russia, e la Guerra Fridda, 1945-1967 (1967), dittagghiaru na priaccupazzioni pripunniranti: lu mpegnu statunitenzi a mantèniri na "porta graputa" pû cummerciu miricanu ntê mircati munniali. Arcuni stòrici sustìnniru ca li pruvucazzioni e l’ammizzioni mpiriali statunitenzi, foru di cunnannari parimenti, siddu nun maiurmenti. ‘N brevi, li stòrici s’attruvaru ‘n disaccordiu supra li rispunzabbilitati dû sdirrupu dî rilazzioni USA-URSS e siddu stu cunfrittu tra li dui superputenzi avissi statu nun evitàbbili. St’approcciu rivisiunista juncìu lu sô vèrtici duranti la guerra dû Vietnam quannu ‘n tanti nizziaru a vìdiri li mpiri suvièticu e miricanu comu murarmenti cumparàbbili p’arcuni aspetti riguardanti li rispittivi spanziunismi.

Nta l’ùrtimi anni dâ Guerra Fridda, cci foru tintativi di furgiari na sìntisi post-rivisiunista di parti dî stòrici. Dâ fini dâ Guerra Fridda, la scola post-rivisiunista è chidda duminanti. Pruminenti stòrici post-rivisiunisti nclùdinu John Lewis Gaddis e Robert Grogin. Cchiuttostu ca attribbùiri lu nizziu dâ Guerra Fridda a una dî dui supirputenzi, li stòrici post-rivisiunisti si cuncèntranu supra la mutua errata pircizzioni, supra la mutua riattivitati e supra la rispunzabbilitati cunnividuta tra li supirputenzi. Pigghiannu a prèstitu dâ scola rialista dî rilazzioni ntirnazziunali, li post-rivisiunisti, essinziarmenti, accèttanu li pulìtichi statunitenzi ‘n Europa, comu l'aiutu â Grecia ntô 1947 e lu Chianu Marshall, sibbeni nun cu pari ènfasi accògghinu l’anàlughi ntirventi ecunòmici suviètici.

Sècunnu sta sìntisi, l’ "attivitati cumunisti" nun foru la radica dî difficurtati di l'Europa Uccidintali, ma cchiuttostu foru l’effetti diliteri dâ guerra supra li strutturi ecunòmichi, pulìtichi e suciali di l'Europa. ‘N agghiunta, lu Chianu Marshall ricustruìu un sistema ecunòmicu uccidintali funziunanti, ca cuntrastau lu fascinu elitturali dâ manca radicali. Pi l'Europa, l'aiutu ecunòmicu punìu fini â carenza di danaru e stimulau lu mmistimentu privatu ntâ ricustruzzioni dû doppuguerra. Pi l’USA, lu chianu li sparagnau/spargnau di na crisi di suvrapruduzzioni e mantinni sustinuta la dumanna pî spurtazzioni miricani. L'allianza dâ NATO avissi sirvutu pi ntigrari l'Europa uccidintali ntôn sistema di patti di mutua difisa, furnennu quinni na sarvaguardia contra la subbirsioni o la niutralitati ô nternu di lu bloccu. Riggittannu l'assuntu ca lu cumunismu fussi nu monolitu ntirnazziunali cu disegni aggrissivi supra lu "munnu lìbbiru", la scola post-rivisiunista accetta li pulìtichi statunitenzi ‘n Europa comu na riazzioni nicissaria p’affruntari la nstabbilitati europea, la quali amminazzava d’altirari drasticamenti l'equilibbriu dû putiri ‘n manera favurèvuli a l'URSS e divastari lu sistema pulìticu e ecunòmicu uccidintali.

Lu rolu dî survizza sicreti

L’asèrciti dî nazzioni cuimmurciuti, raramenti pigghiaru parti â Guerra Fridda; la guerra vinni cummattuta principarmenti dî survizza sicreti comu CIA (Stati Uniti), MI6 (Regnu Unitu), BND (Girmania Ovest), Stasi (Girmania Est) e KGB (URSS). Li maiuri putenzi munniali nun ntraseru mai ‘n cunfrittu armatu l’uni contra l’àutri.

La guerra tra aggenti, ntô spionaggiu mutuu d’ubbittivi civili e militari putissi aviri causatu la maiuri parti dî vìttimi dâ Guerra Fridda. L’aggenti vinìanu mmiati sia di l'Est ca di l'Ovest, e li spìi vinìanu videmma ricrutati supra lu postu o custrinciuti ô survizzu. Quannu scummigghiati, vinìanu acciduti mmidiatamenti o scanciati cu àutri aggenti. L’àerei spía e àutri apparecchi di ricugnizzioni vinìanu parimenti abbattuti ô mumentu dâ ndividuazzioni.

Tanti assirvatura di varî fidi pulìtichi pènzanu òi ca li Stati Uniti aggiru ‘n modi ca né la sô custituzzioni né lu sintimentu nazziunali putissiru suppurtari (comu cummàttiri guerri nun dichiarati senza lu splicitu supportu dû Cungressu).

La Guerra Fridda e la cultura statunitenzi

Nta l’ anni '50, la pupulazzioni civili (armenu ntâ Mèrica) vinni suggetta a asircitazzioni contra li raid aèrei e ncuraggiata a custrùirisi dî rifuggi atòmici pirsunali. Stu liveddu di scantu juncìu li liveddi cchiú àuti duranti la crisi missilìstica di Cuba, risurvuta “in extremis” di Kennedy (appoi ammazzatu) e Khruscev (succissivamenti difinistratu) e cû passari di l’anni svanìu; comu e gghiè, la cunzapivulizza dâ guerra e dî sô putinziali cunziquenzi fu na custanti. Li ndicazzioni pî rifuggi ntê grossi edifici, li prutesti supra lu pusizziunamentu di missili nucliari a cortu raiu ‘n Girmania, Cuba e Turchìa, lu spissu citatu rulogghiu di l'apucalissi nucliari, li fotugrafìi di cadàviri mpigghiati ntô filu spinatu dû Muru di Birlinu, accussì comu film tipu Wargames - Jòcura di guerra, Arba Russa e The Day After mantìnniru àuta la cunzapivulizza.

La Guerra Fridda ispirau tanti casi cinimatugràfichi e tanti scrittura, risurtannu nta n’enormi nùmmaru di libbra e film, arcuni cchiù fantasiusi (comu la serî didicata a James Bond), mentri àutri cchiù rialìstici e dittagghiati; ‘n particulari Tom Clancy si fici nu nomu di mastru ntô discriviri vividamenti l’aggenti sicreti e la guerra di spiunaggiu c’abbinìa sutta la supirficî.

Vuci currilati

  • Quadru sinotticu di l'iventa nta Verra Frida
  • Storia di l'Unioni Suviètica (1953-1985)
  • Storia dî Stati Uniti (1945-1964)
  • Storia dî Stati Uniti (1964-1980)
  • Storia dî Stati Uniti (1980-òi)
  • Unioni di Difisa Scanninava
  • Distruzzioni mutua assicurata

Lijami di fora

Tags:

Guerra Fridda StoriografìaGuerra Fridda Lu rolu dî survizza sicretiGuerra Fridda La e la cultura statunitenziGuerra Fridda Vuci currilatiGuerra Fridda Lijami di foraGuerra Fridda19451990NATOPattu di VarsaviaStati UnitiSècunna guerra munnialiUnioni SuvièticaXX sèculu

🔥 Trending searches on Wiki Sicilianu:

PacchiuWiiNova ZilannaPignataPalermuArthur (cartuni animatu)Ciuri ciuriMpiru uttumanuIntergovernmental Panel on Climate ChangePrincipatu di MònacuAlgirìaNagorno KarabakhVinuAnimaniacsCancrena1742SociSaimiFamigghiaDanimarca29 di dicèmmiruGuerra civili sirianaPutìaAsiaCutedduEnrico Guarneri802AregnaSurreyLingua sicilianaFiuraMarruggiuMarcatura CEGoogleCroazziaLa PazFunnaziuni Wikimedia1662SpagnaCampiunatu munniali di palluni19 di apriliCrapaCambridge (Massachusetts), USALapponiaLapa (menzu di trasportu)Nnirizzu IPTransìsturiBatteriuElicòttiruCannarozzuPariggi726VulvaThailandiaCucina sicilianaInniaLaura PausiniTetraedruEuropaRasolu di Occam196228 di marzu21 di dicèmmiruLa Cubba19929 di marzuZeusLettuniaLipidi🡆 More