Serbia: Pàize de l'Eoröpa

A Sèrbia (Србија in sèrbo, trasliteròu in Srbija, prononçiòu ), conosciûa ofiçialménte cómme Repùbrica de Sèrbia (Република Србија in sèrbo, trasliteròu in Republika Srbija, prononçiòu ), a l'é 'n pàize de l'Eoröpa sùd-òrientâle sénsa sbócco in sciô mâ.

Védde l'alfabêto fonètico internaçionâle." class="duhoc-lij IPA">[sř̩bija]), conosciûa ofiçialménte cómme Repùbrica de Sèrbia (Република Србија in sèrbo, trasliteròu in Republika Srbija, prononçiòu [repǔblika sř̩bija]), a l'é 'n pàize de l'Eoröpa sùd-òrientâle sénsa sbócco in sciô mâ.

ZE
Quésta pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize
Serbia: Giögrafîa, Stöia, Economîa e polìtica

A Grafîa adeuviâ a l'é quélla de l'Académia Ligùstica do Brénno

Serbia: Giögrafîa, Stöia, Economîa e polìtica
A bandêa da Sèrbia
Serbia: Giögrafîa, Stöia, Economîa e polìtica
A poxiçión da Sèrbia in sciâ càrta giögràfica
Serbia: Giögrafîa, Stöia, Economîa e polìtica
Càrta fìxica da Sèrbia

Giögrafîa

A Sèrbia a se trêuva a-a croxêa tra a Cianûa Panònica e i Balcâni. A confìnn-a a nòrd con l'Ungherîa, a nòrd-èst co-a Romanîa, a sùd-èst co-a Bulgarîa, a sùd co-a Macedònia do Nòrd, co-o Montenéigro a sùd-òvest e con Croàçia e Bòsnia-Erçegòvina a ponénte. Pe de ciù, a rivéndica o confìn con l'Albanîa ascì, pe mêzo do teritöio disputòu do Kosovo.

A Sèrbia a l'à 'na popolaçión de ciù ò mêno 7 milioìn de abitànti. A sò capitâle, e çitæ ciù grànde da naçión ascì, a l'é Belgràddo.

Stöia

Into teritöio da modèrna Sèrbia a l'é atestâ a prezénsa de l'òmmo scìnn-a da-o Paleolìtico; pe cóntra, e gènte slâve són arivæ inte l'àrea into sécolo VI, creàndo vàrri stâti regionâli inte l'Âta Etæ de Mêzo e de spésso vasàlli di régni di Bizantìn, di Frànchi e di Ungheréixi. O Régno de Sèrbia o l'à òtegnûo o riconosciménto ofiçiâ da-a Sànta Sêde e da Costantinòpoli into 1217, arivàndo a-a sò màscima estensción inte l'ànno 1346 con l'inpêro sèrbo. A-a meitæ do sécolo XVI, l'inpêro òtomàn o l'à conquistòu l'intrêga región da Sèrbia d'ancheu, contròllo ch'o l'é duòu scìnn-a-a controfensîva da monarchîa asbùrgica, a quæ a l'à incomensòu a espàndise vèrso a Sèrbia centrâle a partî da-a fìn do sécolo XVII, méntre a mantegnîva cómme sò bâze a Vojvodina. A-o prinçìpio do sécolo XIX, a rivoluçión sèrba a l'à portòu a-a creaçión de 'n stâto naçionâle, a prìmma monarchîa costituçionâle de l'àrea, a quæ co-o ténpo a l'à òcupòu di âtri teritöi ascì.

Aprêuvo a-e consegoénse da Prìmma Goæra Mondiâle e a-a sucesîva unificaçión de l'ecs teritöio da corónn-a asbùrgica da Vojvodina co-a Sèrbia, a naçión a l'à parteçipòu a-a fondaçión da Iogoslàvia insémme a âtri pàixi de slâvi meridionâli, entitæ unitâia ch'a l'é existîa in vàrie fórme scìnn-a-e goære iogoslâve inti ànni '90. Depoî a disoluçión da Iogoslàvia a Sèrbia a l'à formòu pe quàrche ànno 'na federaçión co-o Montenéigro, a quæ a s'é desfâ in mòddo pacìfico inte l'ànno 2006, fæto ch'o l'à portòu a Sèrbia a diventâ tórna 'na naçión indipendénte e sovrànn-a pi-â prìmma vòtta da-o 1918. Into 2008, i raprezentànti de l'Asenblêa do Kosovo àn diciaròu in mòddo unilaterâle a sò indipendénsa, fæto ch'o l'à caxonòu de reaçioìn despæge inta comunitæ internaçionâle méntre a Sèrbia a contìnoa a rivendicâ quéllo teritöio cómme sótt'a-a sò sovranitæ.

Economîa e polìtica

A Sèrbia a l'é 'na repùbrica parlamentâre, costituçionâle e unitâia, co-în'economîa a rédito médio-âto a-o 64° pòsto inta clasìfica globâle de l'Ìndice de Svilùppo Umâno. A l'é un di ménbri de Naçioìn Unîe, do Conséggio d'Eoröpa, de l'OSCE, do Partenariâto pi-â Pâxe, da BSEC, do CEFTA e a l'é in córso a procedûa pe l'intrâ inta WTO.

A partî da-o 2014 a naçión a l'à inandiòu de tratatîve con l'Unión Eoropêa, con l'òbietîvo de intrâghe vèrso o 2025. Formalménte a Sèrbia a l'é 'n pàize ch'o va aprêuvo a 'na polìtica de neotralitæ militâre. A naçión a garantìsce ascisténsa sanitâia universâle e educaçión primâia e secondâia de bàdda a tùtti i sò çitadìn.

Nòtte

Bibliografîa

Âtri progètti

Colegaménti estèrni

  • (SREN) Scîto ofiçiâ, in sce srbija.gov.rs. URL consultòu o 7 arvî 2022.
Contròllo de outoritæVIAF (EN151202876 · ISNI (EN0000 0000 9526 6709 · LCCN (ENn85195919 · GND (DE4054598-2 · BNF (FRcb16162685r (data) · BNE (ESXX452755 (data) · NLA (EN36751482 · BAV (ENIT497/19110 · NDL (ENJA00570825 · WorldCat Identities (ENn85-195919

Tags:

Serbia GiögrafîaSerbia StöiaSerbia Economîa e polìticaSerbia NòtteSerbia BibliografîaSerbia Âtri progèttiSerbia Colegaménti estèrniSerbiaAgiûtto:IPAEuròpaLengua serba

🔥 Trending searches on Wiki Lìgure:

1533Lengua azera478 a.C.AzerbaijanLengua tamilAmalgama dentariaRivoliAveraraMâ NeigroGoogle (azienda)SenofonteA CheuliaGallioVal BesàgnuPiero ParodiSacro Impêo Roman12 arvîAtractosteus spatula15 zenâAquila (cumüne)VarsavviaEl SalvadorDivinn-a ComédiaBacteria807XIX secoloProvinsa de MateaGiœumo AxouGrêciaTiatroCànevaTampereReykjavíkRaggi xJohannes KeplerXV secoloCampionato italian do Zeugo do ballonVII secolo a.C.SvisseaBraxîRepùbrica de Venéçia2004Iliade (Omero)ProtonVenardìMiâgia de Berlin433 ErosCheirogaleidaeIslandaLengua sundaneize794GabibboPrimma Goæra Mondiâ2013Ab Urbe conditaProtoattinio1068Elementi chimiciStati de l'EuròpaWerner FornerMarseggiaSolenoideProvinsa de BèrgamoLengua lettoneFransaMâ AdriategoPragaTecnologia🡆 More