Pesciu Rondina: Spezia di pesciu

U pesciu rondina (Dactylopterus volitans) hè una spezia di pesciu chì face parte di a famiglia di i Dactylopteridae.

U pesciu rondina
Pesciu Rondina: Descrizzione, Ripartizione è ambiente, Note
Dactylopterus volitans
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Divisioni Chordata
Classa Actinopterygii
Ordini Scorpaeniformes
Famiglia Labrinae
Generu Chelidonichthys
Nome binuminale
Dactylopterus volitans
Linnaeus, 1758
Pesciu Rondina: Descrizzione, Ripartizione è ambiente, Note

Descrizzione

A testa hè abbastanza maiore, incù una grande bocca, munita di un'armatura ossacuta. U corpu hè allungatu, piuttostu cumpressu annantu à u spinu. U pesciu rondina pussede duie nutaghjole dursale, a prima hè addirizzata da i raghji zimbrunuti simili à quelli di e spine (cum'è a nutaghjola anale) mentre ch'è a siconda hè più dolce. E nutaghjole ventrale sò pinzute, a coda hè allungata. A più caratteristica visibile di 'ssa spezia sò e grande nutaghjole petturale, sustenute da longhe è forte righe chì, quand'elle sò allargate, formanu una grande ellisse, permittendu à i pesci di " arià " vicinu à u fondu marinu.

A livrea varieghja appena da un esimplare à l'altru, incù un culore di fondu andendu da u grisgiu-brunu à u giallu o ancu u russicciu, decurata di 3 fasce o più chì sò verticale brune è pichjulate bianche. E nutaghjole petturale anu listessa culurazione, ma sò puntighjate è cuttighjate dinù di un turchinu elettricu.

U pesciu rondina aghjunghje una lunghezza di 50 cm.

U nome di pesciu rondina vene da a cridenza chì 'ssu pesciu pò bulà fora di l'acqua grazia à e so nutaghjole pettorale assai larghe. Eppuru, hè impussibile per via di a struttura massiccia di u pesciu è soprattuttu di a testa abbastanza greva chì hè coperta à placche d'ossu.

Ripartizione è ambiente

U so ambiente hè benticu è hà e so limite trà 10 è 80 metri di prufundità. U pesciu rondina stà in i fondi marini di u mare Terraniu, di Madera, di l'Azzore è di l'oceanu Atlanticu, da l'Angola à a costa europea (qualchì volta da u nordu à u sudu di l'Inghilterra ) in l'Atlanticu di l'Est è da u Canada à l'Argentina in l'Atlanticu di u Punente. I campioni ghjovani si trovanu dinù à uni pochi di metri di prufundità, annantu à i fondi rinosi.

Note

Bibliugrafia

  • Petru Casanova, Motti, Albiana, 2010

Ligami

Da vede dinù

Tags:

Pesciu Rondina DescrizzionePesciu Rondina Ripartizione è ambientePesciu Rondina NotePesciu Rondina BibliugrafiaPesciu Rondina LigamiPesciu Rondina Da vede dinùPesciu Rondina

🔥 Trending searches on Wiki Corsu:

1u di marzu2000200617 di nuvembreTunisia9 di settembre5 di ghjugnuCipollaCirruCalifornia1910Gruppu di cantu di CorsicaAluetu di SudafricaLisandriaTerra (pianeta)25 di dicembreColognaPasquale PaoliArtropodu3 d'aprileOhioPlatone200924 d'aprileGambiaSaremu soli... o pattunateRVietnamLava22 uttroviLingua tedescaFigurettaTelevisione20071904PerùOrnithogalum divergensVennari di QuaresimaStrumenti musicali di CorsicaAustralia26 di ghjennaghjuComoriUzbechistanuLituaniaZamibiaInter MilanuNapulione BuonaparteCorea di u SuduColumba oenasAustria24 di dicembreWashington (statu)Filosofia1903Georgia31 di marzuChjami AghjalesiAcula marinaChinaAmerica settentriunaleGrandi Muraglia ChinesaCialamellaCorsicaScultura26 di dicembreGabbianu corsuArteGhjuventù indipendentistaCatalugna🡆 More