A frisgiula (Borago officinalis) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Boraginaceae.
| |||||
---|---|---|---|---|---|
Borago officinalis | |||||
Classifica scentifica | |||||
Regnu | Plantae | ||||
Divisioni | Tracheophyta | ||||
Sottudivisioni | Spermatophytes | ||||
Ordini | Boraginales | ||||
Famiglia | Boraginaceae | ||||
Genaru | Borago | ||||
Nomu binuminali | |||||
Borago officinalis Carl Linnaeus, 1753 | |||||
A frisgiula hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Boraginaceae. Hè urighjinaria di u circondu mediterraniu, ma hè avà largamenti cultivata in u mondu sanu par causa di i so utilisazioni midicinali è culinarii.
A frisgiula hè una pianta ribusta chì pò aghjunghja un'altezza da 60 à 100 centimi. Pussedi i piccioli ritti è ramificati, cuparti à pela rozi. I so fogli sò grandi, uvali è appena dintati annantu à i lati. Sò ancu cuparti di pela, ciò chì li dà una tissitura roza tucchendu la. I fiora di Borago officinalis sò d'un turchinu vivu è à forma di stedda. Sò ragruppati in gaspi pindenti in cima à i piccioli.
A frisgiula hè urighjinaria di u circondu mediterraniu, ma si hè sparta in numarosi righjoni di u mondu grazia à a so cultura è à u so utilisazioni in quant'è pianta urnamintali. Omu a trova avà in numarosi paesi, in particulari in Auropa, in America subrana è in Australia. Cresci di regula in i terri beddi assiccati è assuliati.
Borago officinalis hè prisenti in Corsica.
A frisgiula hè una pianta annuali chì si ripraduci da graneddi. Fiurisci da maghju à sittembri, attirendu numarosi insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò spargugliati da u ventu è poni firmà campivi in a terra mentri parechji anni.
Borago officinalis apparteni à u genaru Borago, chì cumprendi parechji altri spezii simili. Certi sinonimi apradati pà disignà 'ssa pianta sò Borago hortensis è Borago boraginaceae.
A frisgiula ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Par causa di a so larga distribuzioni è di a so cultura sparta, hè faciuli dispunibili in u cummerciu ed hè à spessu cultivata in i giardini. Eppuri, hè impurtanti di vighjà à ciò ch'i pupulazioni salvatichi ùn siini micca sfruttati incù eccessu cù u fini di prisirvà a biudiversità è l'ecusistemi ind'edda si trova.
Altri noma di a frisgiula sò : a burrascia, a burrace o a burracine.
I casci si mettini in a suppa nanzi ch’edda fiurischi, di i foglii si ni faci dinò una tisana pà i reni. U fiori si metti in a frittata d’ovi, in i schjacci. Ghjè inzuccaratu è i ziteddi u suchjavani. Si metti à buleghju cù i violi è si ni faci una tisana bona par u pettu.
This article uses material from the Wikipedia Corsu article Frìsgiula, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Il contenuto è disponibile in base alla licenza CC BY-SA 4.0, se non diversamente specificato. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Corsu (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.