Frìsgiula

A frisgiula (Borago officinalis) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Boraginaceae.

Borago officinalis
Frìsgiula
Borago officinalis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Boraginales
Famiglia Boraginaceae
Genaru Borago
Nomu binuminali
Borago officinalis
Carl Linnaeus, 1753
Frìsgiula

Discrizzioni

A frisgiula hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Boraginaceae. Hè urighjinaria di u circondu mediterraniu, ma hè avà largamenti cultivata in u mondu sanu par causa di i so utilisazioni midicinali è culinarii.

A frisgiula hè una pianta ribusta chì pò aghjunghja un'altezza da 60 à 100 centimi. Pussedi i piccioli ritti è ramificati, cuparti à pela rozi. I so fogli sò grandi, uvali è appena dintati annantu à i lati. Sò ancu cuparti di pela, ciò chì li dà una tissitura roza tucchendu la. I fiora di Borago officinalis sò d'un turchinu vivu è à forma di stedda. Sò ragruppati in gaspi pindenti in cima à i piccioli.

Ripartizioni

A frisgiula hè urighjinaria di u circondu mediterraniu, ma si hè sparta in numarosi righjoni di u mondu grazia à a so cultura è à u so utilisazioni in quant'è pianta urnamintali. Omu a trova avà in numarosi paesi, in particulari in Auropa, in America subrana è in Australia. Cresci di regula in i terri beddi assiccati è assuliati.

Borago officinalis hè prisenti in Corsica.

Biulugia

A frisgiula hè una pianta annuali chì si ripraduci da graneddi. Fiurisci da maghju à sittembri, attirendu numarosi insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò spargugliati da u ventu è poni firmà campivi in a terra mentri parechji anni.

Tassunumia

Borago officinalis apparteni à u genaru Borago, chì cumprendi parechji altri spezii simili. Certi sinonimi apradati pà disignà 'ssa pianta sò Borago hortensis è Borago boraginaceae.

Cunsirvazioni

A frisgiula ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Par causa di a so larga distribuzioni è di a so cultura sparta, hè faciuli dispunibili in u cummerciu ed hè à spessu cultivata in i giardini. Eppuri, hè impurtanti di vighjà à ciò ch'i pupulazioni salvatichi ùn siini micca sfruttati incù eccessu cù u fini di prisirvà a biudiversità è l'ecusistemi ind'edda si trova.

Lessiculugia

Altri noma di a frisgiula sò : a burrascia, a burrace o a burracine.

Usi

I casci si mettini in a suppa nanzi ch’edda fiurischi, di i foglii si ni faci dinò una tisana pà i reni. U fiori si metti in a frittata d’ovi, in i schjacci. Ghjè inzuccaratu è i ziteddi u suchjavani. Si metti à buleghju cù i violi è si ni faci una tisana bona par u pettu.

Rifarimenti

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti

Altri prugetti

Tags:

Frìsgiula DiscrizzioniFrìsgiula RipartizioniFrìsgiula BiulugiaFrìsgiula TassunumiaFrìsgiula CunsirvazioniFrìsgiula LessiculugiaFrìsgiula RifarimentiFrìsgiula NotiFrìsgiula Altri prugettiFrìsgiula

🔥 Trending searches on Wiki Corsu:

ScoziaAndrea MasielloPerugiaAnnuIsuli LavezziArtropoduBuiaghjuRegioni di a FranciaGoliaIranuLogicaArbaISO 3166-1Tadarida teniotisLisandru MagnuGalileo GalileiFraula10 di marzuMaltaEpipactis helleborineStati Uniti d'AmericaHeath LedgerUcrainaLingua aragunesaArum cylindraceum16 di ghjennaghjuRaffaello SanzioTangentiSporobolus pungensMarilyn MonroeLattareddaErasureVignali (Grussetu è a Prugna)GalliuArchitettura baroccaTimeo Danaos et dona ferentes2 di settembreButriaSoliVitturaAiacciuPasquale PaoliZucca castagninaLingua bascaPagina maestraGhjaddinaBattaglia di AlaliaCapu VerdeBenito MussoliniBelmonte CastelluSetaria viridisStrettu di MessinaSalt Lake CityRenuAzilonu è Ampaza28 nuvembriZamibiaRegnu UnituEinsteiniuIsula d'ElbaGuеrra di Vietnam27 di ferraghjuFrancia🡆 More