U 15 di marzu hè u 74u ghjornu di l'annu (u 75u sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu.
Marzu | ||||||
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 31 |
Restanu 291 ghjorni à a fine di l'annu.
Santa Lucrezia. Santa Luisa.
Lucrezia era una Spagnola nata in una famiglia musulmana di Cordoba. Si hè fatta cristiana contru à a vuluntà di i genitori. I cristiani di Cordoba a piattavanu quandu in una casa, quandu in un'altra. L'anu trova in casa di un prete chì si chjamava Sulogiu.
Sulogiu, chì serà canunizatu, hè statu scapatu l'11 marzu 859; ella, quattru ghjorni dopu, u 15 marzu.
Etimolugia: da a casata rumana "Lucretius".
Casate: Lucrezi.
Nomi: Crezia, Loukretsia, Lucrèce, Lucrecia, Lucrecio, Lucretia, Lucretius, Lucrezia, Lucrezio, Lucreziu, Lukretia.
Luisa di Marillac hè nata in Parigi in u 1591. Era a figliola di Louis de Marillac, signoru di Ferrières, maritata à 22 anni, veduva à 34.
Un annu nanzu à a morte di u maritu, avia scuntratu à San Vincensiu chì l'avia guarita di una massa d'idee fisse è avia furtificatu a so fede. Anu travagliatu inseme 35 anni per racoglie e criature abbandunate è per succorre i stroppii, i scemi, i vechji, è i malati chì ùn avianu à nimu. Per issa opera tamanta, anu creatu a Cungregazione di e Figlie di a Carità, cungregazione diretta da Luisa sinu à a so morte à 69 anni, u 15 marzu 1660.
Etimolugia: V. Luigi (25 agostu).[1]
This article uses material from the Wikipedia Corsu article 15 di marzu, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Il contenuto è disponibile in base alla licenza CC BY-SA 4.0, se non diversamente specificato. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Corsu (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.