Paris: Capitala Franței

Orașul este traversat de fluviul Sena, în nordul Franței, în mijlocul regiunii Île-de-France (cunoscută și ca regiunea Paris). Orașul în limitele sale administrative (cele 20 de arondismente) este în mare parte neschimbat din anul 1860, având o populație estimată oficială de 2.102.650 de locuitori la 1 ianuarie 2023, iar zona metropolitană Paris are o populație estimată oficial de 12.271.794 de locuitori la 1 ianuarie 2023, sau aproximativ 19% din populația Franței. Este una dintre cele mai populate zone metropolitane din Europa. Parisul a fost unul dintre cele mai mari orașe ale lumii occidentale pentru aproape 1000 de ani, înainte de secolul al XIX-lea și cel mai mare oraș din lume între secolele XVI-XIX. Începând cu secolul al XVII-lea, Parisul a fost unul dintre cele mai importante centre ale lumii de finanțe, diplomație, comerț, modă, gastronomie și știință. Pentru rolul său principal în arte și științe, precum și pentru sistemul său timpuriu extins de iluminat stradal, în secolul al XIX-lea, a devenit cunoscut sub numele de „Orașul Luminii”. Ca și Londra, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, a fost numită uneori și capitala lumii.

Paris
—  collectivité territoriale française à statut particulier[*][[collectivité territoriale française à statut particulier |​]], metropolă, capitală, Oraș global, megacity[*][[megacity (very large city with a total population in excess of ten million people)|​]], cel mai mare oraș[*]​ și departament al Franței  —
Drapel Stemă
Paris (Franța) Poziția geografică în Franța
Coordonate:  ({{PAGENAME}}) / 
Țară	Franța
Comună în Franța	Paris
Arondisment	Arondismentul Paris
Entitate administrativ-teritorială franceză	Franța metropolitană
Regiune	Île-de-France
métropole[*][[métropole (administrative entity in France)|​]]	Métropole du Grand Paris[*][[Métropole du Grand Paris (an administrative structure for cooperation covering the City of Paris and its nearest surrounding suburbs.)|​]]
Atestare	secolul al III-lea î.Hr.
Numit după	Parisii[*][[Parisii (Gallic tribe)|​]]
Guvernare
- primar al Parisului[*]​	Anne Hidalgo (Partidul Socialist, 5 aprilie 2014)
Suprafață
- Total	105,4 km²
Altitudine	28 m.d.m.
Populație (2020)
- Total	2.145.906 locuitori
Fus orar	UTC+1
Cod poștal	75116
Prefix telefonic	1
Localități înfrățite
- 18 orașe înfrățite	listă
Prezență online
site web oficial OpenStreetMap relation
Modifică date / text

Parisul este astăzi unul dintre cele mai mari centre economice și culturale din lume, iar influența sa politică, educativă, divertisment, mass-media, modă, știință și arte contribuie la considerarea sa drept unul dintre cele mai importante orașe din lume. Acesta găzduiește sediul mai multor organizații internaționale, cum ar fi mai multe organizații ale Națiunilor Unite, UNESCO, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Camera Internațională de Comerț, Biroul Internațional de Greutăți și Măsuri, informalul Club Paris, Agenția Internațională pentru Energie, Federația Internațională pentru Drepturile Omului, împreună cu organisme europene precum Agenția Spațială Europeană, Autoritatea Bancară Europeană sau Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe. Parisul este considerat unul dintre cele mai verzi și mai locuibile orașe din Europa. De asemenea este unul dintre cele mai scumpe..

Paris și regiunea Paris, cu 739 de miliarde de euro (743 de miliarde de dolari) în 2019, (cel mai mare PIB al unei regiuni din Europa), produceau mai mult de un sfert din produsul intern brut al Franței în 2009. Conform estimărilor pentru 2008, aglomerația din Paris era cea mai mare din Europa sau al doilea cel mai mare pol economic urban european și al șaselea ca mărime din lume. Regiunea Paris are cea mai mare concentrație de studenți (în învățământul superior) din Uniunea Europeană, este prima în Europa în ceea ce privește capacitatea de cercetare și dezvoltare și este considerată una dintre cele mai bune regiuni din lume pentru inovație. Cu aproximativ 17 milioane de turiști străini anual, Paris este cel mai vizitat oraș din lume. Parisul și regiunea sa conțin 3.800 de monumente istorice și patru Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO.

Parisul este un important centru feroviar, de autostrăzi și de transport aerian deservit de două aeroporturi internaționale: Aeroportul Charles de Gaulle (al doilea cel mai aglomerat aeroport din Europa) și Aeroportul Orly. Deschis în 1900, sistemul de metrou al orașului, Metroul din Paris, deservește zilnic 5,23 milioane de pasageri; este al doilea cel mai aglomerat sistem de metrou din Europa după metroul din Moscova. Gare du Nord este a 24-a cea mai aglomerată gară din lume și cea mai aglomerată din afara Japoniei, cu 262 de milioane de pasageri în 2015. Parisul este cunoscut în special pentru muzeele și reperele sale arhitecturale: Luvru a primit 7,8 milioane de vizitatori în 2022, păstrându-și renumele de cel mai vizitat muzeu de artă din lume. Musée d'Orsay, Musée Marmottan Monet și Musée de l'Orangerie sunt remarcate pentru colecțiile lor de artă impresionistă franceză. Musée National d'Art Moderne al Centrului Pompidou are cea mai mare colecție de artă modernă și contemporană din Europa, împreună cu Muzeul Rodin și Muzeul Picasso. Cartierul istoric de-a lungul Senei din centrul orașului a fost clasificat ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO din 1991; iar reperele populare de acolo includ Catedrala Notre Dame de Paris de pe Île de la Cité, în prezent închisă pentru renovare după incendiul din 15 aprilie 2019. Alte obiective turistice populare includ capela regală gotică Sainte-Chapelle, tot pe Île de la Cité; Turnul Eiffel, construit pentru Expoziția Universală de la Paris din 1889; Grand Palais și Petit Palais, construite pentru Expoziția Universală de la Paris din 1900; Arcul de Triumf de pe Champs-Élysées și dealul Montmartre cu istoria sa artistică și Bazilica Sacré-Coeur.

Clubul de fotbal Paris Saint-Germain și clubul de rugby Stade Français au sediul la Paris. Stade de France, cu 80.000 de locuri, construit pentru Cupa Mondială FIFA 1998, este situat chiar la nord de Paris, în comuna vecină Saint-Denis. Parisul găzduiește turneul anual de tenis de Grand Slam al French Open pe zgura roșie de la Roland Garros. Orașul a găzduit Jocurile Olimpice în 1900, 1924 și va găzdui Jocurile Olimpice de vară din 2024. Cupele Mondiale FIFA din 1938 și 1998, Cupa Mondială de Rugby din 2007, precum și Campionatele Europene UEFA din 1960, 1984 și 2016 au fost de asemenea organizate în acest oraș. În fiecare iulie, cursa de ciclism din Turul Franței se termină pe Avenue des Champs-Élysées din Paris.

Numele Paris derivă de la primii săi locuitori, tribul galic cunoscut ca Parisii. Orașul era denumit Lutetia (mai complet, Lutetia Parisiorum, „Lutetia Parisii-lor”), în perioada romană între secolul I și al VI-lea, dar în timpul domniei lui Iulian Apostatul (360-363) numele orașului a fost schimbat în Paris.

Se crede că numele provine de la numele tribului Parisii, un trib galic din epoca fierului și perioada romană, care provine din cuvântul galic parisio care înseamnă „oameni muncitori” sau „meșteșugari”.

Parisul are multe porecle, cea mai cunoscută fiind „La Ville-Lumière („Orașul Luminilor”), nume care se datorează în primul rând faimei orașului pentru faptul că era un centru de educație și al ideilor în epoca iluminismului și mai târziu datorită adoptării iluminatului stradal, deoarece Parisul a fost unul dintre primele orașe mari europene care au folosit iluminatul stradal cu gaz la scară mare pe bulevardele și monumentele sale. Luminile cu gaz erau instalate pe Place du Carrousel, Rue de Rivoli și Place Vendome în 1829. Până în 1857, toate bulevardele Mari au fost iluminate. Până în anii 1860, bulevardele și străzile Parisului erau iluminate de 56.000 de lămpi cu gaz. De la mijlocul secolului al XIX-lea Parisul este cunoscut sub numele de Paname, în argoul parizian, datorită pălăriilor Panama purtate popular în capitală la începutul secolului al XX-lea. Cântărețul Renaud a popularizat termenul în rândul generațiilor tinere în albumul din 1976 Amoureux de Paname („Îndrăgostit de Paname”).

Locuitorii Parisului sunt cunoscuți în limba română ca „parizieni” și în limba franceză ca Parisiens (Pronunție în franceză: /paʁizjɛ̃/). Parizienii sunt adesea numiți peiorativ Parigots (Pronunție în franceză: /paʁiɡo/), un termen folosit pentru prima dată în anul 1900, de către cei care trăiau în afara regiunii Paris.

Origini

 

Nucleul istoric al Parisului este Île de la Cité, o insulă mică locuită în antichitate de tribul parisiilor (parisii în latină), un sub-trib al celticilor Senones, care au locuit în zona Parisului de pe la mijlocul secolului al III-lea î.Hr. și care întemeiaseră în zonă un mic sat de pescari. Una dintre principalele rute comerciale de nord-sud ale zonei a traversat Sena pe île de la Cité; acest loc de intersecție al rutelor comerciale terestre și pe apă a devenit treptat un important centru comercial. Parisii făceau comerț cu multe orașe fluviale (unele chiar departe, în Peninsula Iberică) și își băteau propriile monede în acest scop.

 

Astăzi cea mai mare parte din insulă este ocupată de impresionantul Palais de Justice și de catedrala Notre-Dame de Paris. Insula este conectată cu sora sa mai mică, Île Saint-Louis, care este ocupată de edificii construite în secolul XVII și XVIII. Caracteristicile majore ale Parisului sunt cheiurile străjuite de copaci de-a lungul Senei - în special malul stâng cu vânzătorii ambulanți de cărți (faimoșii buchiniști), podurile istorice care traversează Sena, celebrele bulevarde precum Champs-Élysées precum și numeroase alte clădiri și monumente reprezentative, dintre care multe sunt înscrise în Patrimoniul Umanității stabilit de UNESCO.

Parisul a fost ocupat de tribul galic până când au ajuns aici romanii în 52 î.Hr.. Invadatorii se refereau la ocupanții anteriori ai orașului ca parisii, însă au numit orașul Lutetia, care înseamnă „loc mlăștinos”, „loc argilos” (din lutum, „lut”). Aproximativ cincizeci de ani mai târziu orașul s-a extins și pe malul stâng al Senei, în actualul cartier latin, și a fost numit "Paris" și a ajuns prosper, cu forum, băi, temple, teatre și un amfiteatru.

Până la sfârșitul Imperiului Roman de Apus, orașul era cunoscut sub numele de Parisius, un nume latin care mai târziu va deveni Paris în franceză. Creștinismul a fost introdus la mijlocul secolului al III-lea d.Hr. de Sfântul Denis, primul episcop al Parisului: potrivit legendei, când acesta a refuzat să renunțe la credință în fața ocupanților romani, a fost decapitat pe dealul care a devenit cunoscut sub numele de Mons Martyrum (în latină „Dealul Martirilor”) și mai târziu „Montmartre”, deal de unde a mers fără cap spre nordul orașului; locul unde a căzut și a fost înmormântat a devenit un important altar religios, Bazilica Saint-Denis, unde sunt îngropați mulți regi francezi.

Ocupația romană s-a încheiat în 508, când Clovis I a făcut orașul capitala dinastiei Meroviengienilor a francilor. Invaziile vikingilor din secolul IX au obligat parizienii să construiască o fortăreață pe Île de la Cité. În cursul uneia dintre invazii, Parisul a fost cucerit de către vikingi, sub conducerea lui Ragnar Lodbrok, care a primit o recompensă uriașă pentru a pleca pe 27 martie 845. Slăbiciunea ultimilor regi Carolingieni a dus la creșterea puterii conților Parisului. Odo, Conte de Paris a fost ales ca rege al Franței, mai precis al Franciei de Vest de către lorzii feudali pentru rolul său în apărarea din cadrul asediul Parisului (885–886), în timp ce Carol al III-lea avea pretenții la tron. Un secol mai târziu, în 987, Hugo Capet, conte de Paris, a fost ales de lorzii feudali ca rege al Franciei Occidentale unificate după moartea ultimului urmaș carolingian, inițiând dinastia Capețiană. Astfel, Parisul a devenit treptat cel mai mare și mai prosper oraș din Franța.

În timpul Evului Mediu clasic și târziu până la Ludovic al XIV-lea

În cursul secolului al XI-lea orașul s-a întins pe malul drept al Senei. Secolele XII și XIII, care includ domnia lui Filip al II-lea Augustus (1180-1223), sunt notabile pentru creșterea orașului. Drumurile principale au fost pavate, primul Luvru a fost construit ca fortăreață și mai multe biserici, inclusiv catedrala Notre-Dame, au fost construite sau începute. În anul 1160 se înființează la Paris școala superioară de filozofie și teologie, care în anul 1253 devine universitatea "Sorbona", după numele fondatorului ei Robert de Sorbon (1201-1274). Între cei mai renumiți profesori ai Universității din Paris s-au numărat Albertus Magnus, Bonaventura, Toma de Aquino și Meister Eckhart. În cursul secolului al XIII-lea ai multe școli de pe malul stâng au fost unite în cadrul Sorbonei. În Evul Mediu Parisul a prosperat ca centru intelectual și comercial, cu o întrerupere temporară în timpul epidemiei de ciumă din secolul XIV. În anul 1622 episcopia Parisului a devenit Arhidieceza de Paris.

Sub domnia regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, regele Soare, de la 1643 la 1715, reședința regală s-a mutat la Versailles.

Revoluția franceză a început cu luarea cu asalt a Bastiliei pe 14 iulie 1789. Multe dintre conflictele din anii următori au avut loc între Paris și zonele rurale ale Franței.

În 1870 războiul franco-prusac s-a încheiat cu un asediu al Parisului și al Comunei Parisului, care s-a predat în 1871 după o iarnă de foamete. Turnul Eiffel, cel mai cunoscut simbol al Parisului, a fost construit în 1889 într-o perioadă de prosperitate cunoscută ca La Belle Époque.

Populație istorică

• 1801:543.000
• 1831: 714.000
• 1851: 1.053.000
• 1881: 2.240.000
• 1901: 2.661.000
• 1926: 2.871.000
• 1968: 2.590.771
• 2007: 2.193.031

Parisul este un departament al Franței (Paris, 75), parte din regiunea Île-de-France. Parisul este împărțit în douăzeci de arondismente. Aceste arondismente sunt numerotate în spirală, cu primul arondisment în centrul orașului.

Până în 1964, departamentul 75 era "Seine", care conținea orașul și suburbiile înconjurătoare. Schimbarea acestei organizări a dus la crearea a trei noi departamente care formează un inel în jurul Parisului, deseori numite la petite couronne (coronița): Hauts-de-Seine, Seine-Saint-Denis și Val-de-Marne.

Primul primar ales din epoca modernă a fost Jacques Chirac, ales în anul 1977. A fost succedat de către Jean Tiberi (1995–2001), apoi Bertrand Delanoë (2001–2014). Actualul primar este Anne Hidalgo, aleasă 5 aprilie 2014.

Este situat în partea central-nordică a țării, pe fluviul Sena, în aval de confluența acestuia cu Marna. Suprafața sa este de 1450 de km pătrați.

Altitudine: min. 28 m; max. 131 m. Înălțimea Parisului variază din cauza dealurilor în mai multe arondismente:

• Montmartre - 130 metri peste nivelul mării
• Belleville - 35 metri peste nivelul mării
• Ménilmontant
• Buttes-Chaumont
• Passy
• Chaillot
• Montagne Sainte-Genevieve
• Butte-aux-Cailles
• Montparnasse (dealul a fost nivelat în secolul al XVIII-lea)

Parisul este deservit de două aeroporturi: Orly, la sud de Paris, și Charles de Gaulle, la nord de Paris, situat în localitatea Roissy-en-France, unite de linia B a rețelei RER.

Parisul este dotat cu o rețea densă de metrou, numit Métro. De asemenea, orașul este străbătut de RER (Rețeaua Expresă Regională), ce face legătura între diferitele departamente din jur, și în zonele periferice de tramvai. În plus există o rețea de căi ferate: din cele 6 gări pariziene pleacă zilnic trenuri pentru navetiști, trenuri naționale și TGV-uri (Train à Grande Vitesse) (numit Thalys sau Eurostar pentru Belgia, Olanda, Germania, respectiv Marea Britanie).

Orașul este și nodul principal al rețelei de autostrăzi și este înconjurat de o șosea largă circulară numită Boulevard Peripherique. Intrările și ieșirile de pe Peripherique sunt numite "Portes" (porți), fiindcă acestea corespund cu porțile orașului. Majoritatea acestor porți au parcări unde neriveranii sunt sfătuiți să-și lase mașinile. Traficul parizian este renumit pentru încetineală și pentru pericolul pentru integritatea caroseriei. Primăria a luat măsuri pentru fluidizarea traficului în comun (autobuze, taxi-uri), creând culoare speciale pentru acestea.

Monumente și clădiri

• Turnul Eiffel - simbolul Parisului.
• Arc de Triomphe - monument din centrul Place de l'Étoile, comemorând victoriile Franței și onorând pe cei care au murit în luptă.
• Les Invalides - Muzeu și loc de veci pentru mulți soldați francezi și pentru Napoleon.
• Conciergerie - închisoare foarte veche unde mulți membri ai regimului monarhic au stat înainte de moartea lor la revoluția franceză.
• Palais Garnier, sediul Operei din Paris.
• Catedrala Notre-Dame, pe Île de la Cité
• Biserica Saint-Merri, supranumită „Notre Dame la petite”, monument din secolul al XII-lea
• Clădirea Samaritaine - galerii comerciale de la începutul secolului XX.
• Sorbonne - universitate faimoasă, fondată în Evul Mediu.
• Statuia Libertății - o versiune mai mică a statuii din portul din New York pe care Franța a dăruit-o Statelor Unite în 1886.
• Pantheonul din Paris - biserică și mormânt al celor mai mari personalități ale Franței.
• Sainte-Chapelle, capelă din secolul al XIII-lea.
• Église de la Madeleine - biserică
• Place des Vosges - piață din districtul Marais creată în timpul domniei lui Henric al IV-lea

Muzee

• Luvrul - un muzeu enorm care găzduiește foarte multe opere de artă, inclusiv pictura Mona Lisa și statuia Venus din Milo.
• Muzeul Orsay - un muzeu de artă găzduit într-o gară din secolul XIX convertită, și care conține în special opere impresioniste.
• Centrul Georges Pompidou, cunoscut și ca Beaubourg - o clădire neobișnuită care găzduiește muzeul de arte moderne și un centru cultural cu o mare bibliotecă publică. Lângă această clădire se află și atelierul Constantin Brâncuși.
• Musée Rodin - o mare colecție de opere ale celui mai celebru sculptor francez.
• Musée du Montparnasse în vechea reședință a artistului Marie Vassilieff de la Avenue de Maine nr. 21, detaliază istoria comunității artistice din Montparnasse.
• Musée Cluny, cunoscut și ca Musée National du Moyen-Age, găzduiește o mare colecție de artă și obiecte din Evul Mediu, inclusiv ciclul de tapiserii Doamna cu licornul.
• Musée Picasso

Cartiere, străzi și alte zone

• Montmartre - zonă istorică pe o colină, unde se află și Basilique du Sacré-Cœur și care este faimoasă și pentru cafenelele și atelierele multor artiști importanți.
• Champs-Élysées - faimoasă stradă din lume, un bulevard de obicei plin de turiști.
• Rue de Rivoli - magazine elegante pentru turiști; mergând către Place de la Bastille se poate vedea și Opera din Paris.
• Place de la Concorde - piața din care pornește Champs-Élysées, cunoscută în trecut ca Place de la Revolution, locul obeliscului și al ghilotinei.
• Place de la Bastille - actuală piață, este locul unde se afla Bastilia până la Revoluția Franceză.
• Montparnasse - zonă istorică de pe malul stâng al Senei, faimoasă pentru ateliere, restaurante și cafenele; aici se află și turnul Montparnasse de la al cărui al 56-lea etaj (196m) se poate admira o superbă priveliște a Parisului. Sau puteți urca pe terasa aflată la 210m de unde, în zilele senine, se poate privi la 40 km depărtare. În apropiere este și Gara Montparnasse, important nod feroviar și de metrou.
• Cimitirul Pere Lachaise - unul dintre cele mai populare obiective pariziene, conține mormintele multor francezi faimoși, cât și ale unor oameni faimoși din toată lumea, care au ajuns să trăiască în Franța (inclusiv români).
• Cimetière de Montmartre
• Cimetière de Montparnasse
• Cimetière de Passy
• Les Halles - zonă comercială care include și un nod important de metrou.
• Le Marais - zonă șic de pe malul stâng al Senei cu două comunități numeroase, homosexuală și evreiască.
• Cartierul latin - unde se găsesc Pantheonul și Sorbonne.

Viața de noapte

• Le Lido - cabaret de pe Champs-Élysées faimos pentru spectacolele exotice și unde, ca soldat american în permisie cu niște prieteni, Elvis Presley a dat un concert ad hoc.
• Bal du Moulin Rouge, Le Crazy Horse Saloon, Les Folies Bergère - cluburi de noapte faimoase.

În aglomerarea urbană

• Disneyland Resort Paris - parc de distracții din estul orașului.
• La Défense - complex major comercial, de birouri și teatre; tot aici este amplasat și Grande Arche.
• Palatul de la Versailles - fostul palat regal în orașul Versailles din sud-estul Parisului (23 km). Cea mai mare atracție turistică a Franței.
• Bazilica Saint Denis - catedrală gotică și necropolă a monarhilor francezi, aflată la Saint Denis, în nordul Parisului.

Listă de personalități marcante din Paris

• iulie 1789 - Asaltul Bastiliei
  • Familia regală este forțată să revină din Versailles la Paris
• 1814 - Parisul ocupat de armatele celei de-a șasea coaliții, după căderea lui Napoleon
• 1815 - Parisul este ocupat din nou, de data aceasta de către a șaptea coaliție, după trecerea celor o sută de zile.
• 1855 - Expoziția Universală din 1855
• 1856 - Tratatul de la Paris încheie Războiul Crimeii
• 1867 - Expoziția Universală din 1867
• 19 septembrie, 1870 - începe asediul Parisului de către armata prusacă. Va dura până la 28 ianuarie 1871
• 28 ianuarie, 1871 - Cade Comuna din Paris
• 1878 - Expoziția Universală din 1878
• 1889 - Expoziția Universală din 1889 - Turnul Eiffel
• 1900 - Expoziția Universală din 1900
  • iulie - Este inaugurată Linia 1 a metroului din Paris, care străbătea Parisul de la est (Porte de Vincennes) la vest (Porte Maillot).
• 1925 - Expoziția Internațională de Arte Decorative și Industriale moderne din 1925
• 1931 - Expoziția Colonială Franceză din 1931
• 1940, 13 iunie - Naziștii intră în Paris
• 1968 - Revoltele studențești din 1968 în Paris, combinate cu o serie de greve ale muncitorilor din țară, cer demisia guvernului Charles de Gaulle.
• 1999 - Deschiderea Bibliotecii Naționale a Franței

 

Wiki Commons conține materiale multimedia legate de Paris

• Pagina web oficială a Parisului
• Misterele Parisului - Oamenii catacombelor, 17 octombrie 2004, Evenimentul zilei
• Parisul este mereu o idee bună, 10 martie 2014, Logout.ro

Imagini

• Fotografia Parisului în 26 de gigapixeli