Résultats de recherche pour « Te ihi taata » — Wiki Te Ihi Taata
Créez la page « Te+ihi+taata » sur ce wiki ! Voyez également les résultats de recherche trouvés.
Pōrīnetia farāni (section Te poritita e te ture) Fenua. Te ‘āpo‘ora‘a rahi o te fenua Mā‘ohi Te fare Tauhiti nui Te Fare Manaha Te reo farāni te reo ture noa. Tei rotopū i te taiete no teie mahana te ha‘apa‘ora‘a... |
Tahiti (section Te teotarafia) farāni ’oia. ’O Papeete te ’oire faufaa, e te nohoraa o te mau fare o te hau. Ua tāpa’o te ’aaamu no Tahiti e te tāpaeraa o te taata mai Auterōnetia mai,... |
Farāni (section Te mau rēni nati reva) Tei ’Europa te fenua Farāni (reo farāni France, République française). Ò Paris te ’oire pū. ’O Emmanuel Macron te peretiteni. Paris Marseille Lyon Lille... |
’Europa te fenua Noruvetia (Norge / Noreg / Norga, Kongeriket Norge / Kongeriket Noreg / Norgga gonagasriika). Ò Oslo te ’oire pū. ’O Jonas Gahr Støre te statsminister... |
Ra’iātea (catégorie Te fenua raro mata’i mā) E fenua mou‘a ‘o Ra‘iātea no te fenua raro mata‘i mā i Pōrīnetia farāni.... |
Tahiti Oteania Auterōnetia Fenua Farāni no Oteania Tiaré tahiti Mono’i Māpē, ihi, mami, mārare, pauhuru (Châtaignier tahitien) pua’a : cochon, porc pua’a... |
’O Auterāria (reo Inglis Australia) fenua i Pātifitā Apato’a. ’O Kānapera te ’oire pū. ’O Charles III ari’i.... |
Porapora (catégorie Te fenua raro mata’i mā) E fenua mou‘a ‘o Porapora no te fenua raro mata’i mā i Pōrīnetia farāni.... |
Huahine (catégorie Te fenua raro mata’i mā) E fenua mouà ò Huahine no te fenua raro mata’i mā i Pōrīnetia farāni. Ò Fare te 'oire pū no Huahine. Te vai rā va'u mata'eina'a i Huahine: O Fare, Maeva... |
E fenua mou’a ‘o Mo’orea (Moorea), no te fenua ni’a mata’i mā i Pōrīnetia farāni.... |
Mai’ao (catégorie Te fenua ni’a mata’i mā) E motu ò Mai’ao no te fenua ni’a mata’i mā i Pōrīnetia farāni.... |
Finerati (section Te mau rēni nati reva) Te fenua Finerati i ’Europa. Media related to Finerati at Wiki Commons... |
Teotarafia Te mau òire rahi aè Stockolm Rahi 450 295 tm² Hora UTC+1 Âamu Tiàmāraa 1523 Ihi o te nunaa Te huiraatira 10 042 928 Te meùmeù 22 taata/tm² Faaravaìraa... |
Manuae (catégorie Te fenua raro mata’i mā) E fenua motu ò Manuae no te fenua raro mata’i mā i Pōrīnetia farāni.... |
Maupiha’a (catégorie Te fenua raro mata’i mā) E fenua motu ò Maupihaa no te fenua raro mata’i mā i Pōrīnetia farāni.... |
Maupiti (catégorie Te fenua raro mata’i mā) E fenua mouà ò Maupiti no te fenua raro mata’i mā i Pōrīnetia farāni.... |
Taha’a (section Te huru o te fenua) te rahi o te tairoto, tē hāati ò Tahaa e ò Raiatea. E ôoàhia hōhonu te fenua: te ôoà no Hurepiti te ôoà no Apu te ôoà no Haamene te ôoà no Faaaha, te... |
E fenua ò Fatu Iva, i te fenua ènāta i Pōrīnetia farāni.... |
Aotearoa) te fenua nō Pōrīnetia, i te Moana-nui-a-Kiwa. ’O Whanga-nui-a-Tara te ’oire pū. ’O Charles III ari’i e. He ta’ata pōrīnetia o reira, ’o te Māori ;... |
Hāmoa (section Te mau rēni nati reva) Samoa – « Independent State of Samoa ») i Pātitifā Apato’a. E Apia (Upolu) te ’oire pū. ’O Naomi Mataʻafa peretiteni e. Official government Website Open... |